de Tudor Mihaita
Am participat recent la Campionatul Mondial de Jiu Jitsu (Paris, Franta). Este vorba de Ju-Jitsu “traditional”, nu de BJJ. Organizarea competitiei a fost asigurata de Federatia Internationala de Ju-Jitsu (IJJF) si Federatia Franceza de Judo si Discipline Asociate (FFJDA). Impresionat fiind de nivelul organizarii, dar mai ales de cel al dezvoltarii FFJDA, am incercat sa aflu mai multe informatii despre aceasta puternica federatie. Cifrele oficiale vorbesc de la sine: 593.427 de sportivi legitimati, peste 5500 de cluburi si 34 de ligi regionale. Iar unul dintre cluburi, Le Kodokan Club Courbevoie, are peste 1400 de sportivi legitimati! Campionatul Mondial de Ju-Jitsu, organizat in luna noiembrie, anul trecut
Luand in considerare faptul ca taxa anuala de licenta este de 35 euro, un calcul simplu ne arata ca doar din acestea federatia obtine aproximativ 21 de milioane de euro (pentru balanta contabila a FFJDA pe 2013 CLICK AICI). Insa in spatele acestor cifre, trebuie sa se afle o strategie inteligenta. Faptul ca in jur de 600 de mii de practicanti platesc an de an 35 de euro, insemna ca FFJDA face lucrurile cum trebuie. Cautarile mele pe internet, pentru a deslusi succesul acestei federatii, m-au condus la un interviu realizat in 1998 (!) cu Daniel Berthelot, la acea vreme Presedinte de Onoare al FFJDA si Vicepresedinte al Colegiului Centurilor Negre (CLICK AICI pentru interviul in franceza) Extrasele de mai jos sunt foarte relevante pentru a intelege succesul acestei federatii, bazata pe un management si o strategie moderne.
“Brigitte Deydier, care se afla alaturi de mine, este Director de Comunicare in cadrul FFJDA (Federatia Franceza de Judo si Discipline Asociate). Are trei titluri de Campioana Mondiala, obtinute in anii ’80. A lucrat in departamentul de comunicare al mai multor companii majore (BNP, Citroën etc.), inainte de a reveni la judo, asa cum au facut-o numerosi fosti campioni”
Iata un prim exemplu perfect in aceasta situatie. Brigitte Deydier este Director de Comunicare al federatiei. Tripla Campioana Mondiala in anii ’80, ea a lucrat in trecut ca Director de Comunicare la companii precum BNP (companie bancara) sau Citroën. Intrebarea ar fi, ce credeti ca a contat mai mult in angajarea acesteia pe acest post, faptul ca a fost Campioana Mondiala sau ca a lucrat pe acelasi post la BNP si Citroën? Nu vi se pare ca in Romania sunt mai importante rezultatele sportive, decat calitatile specifice postului? Cunosc o situatie particulara dintr-o federatie din zona sporturilor de echipa, in Romania, unde unul dintre cei mai capabili marketing manageri din tara a fost refuzat pentru ca nu practicase sportul respectiv. Evident ca situatia ideala ar fi ca pregatirea specifica postului sa fie acompaniata de practicarea in prealabil a sportului. Insa e de preferat sa avem oameni care au doar pregatire specifica postului, decat oameni care au doar rezultate sportive…
“Suntem foarte implicati in mod particular in zona rurala. 7300 de profesori asigura partea de antrenorat”
Explicatia acestei afirmatii vine din focusul catre sportul de masa si nu catre sportul de performanta. La noi, din pacate, ministerul de resort este focusat doar catre performanta sportiva, ceea ce forteaza federatiile sa nu poate investi in sportul de masa. Daca tot suntem la subiectul Judo, cate cluburi de Judo din Romania se adreseaza sportului de masa? Daca aveti, de exemplu, varsta de 35 de ani si vreti sa incepeti practicarea Judo-ului ca hobby, cate optiuni credeti ca aveti? Sportul de masa inseamna atragerea unui numar cat mai mare de practicanti, de toate varstele, implicit crearea unei emulatii in jurul sportului, care este cea care duce la obtinerea performantei.
“Federatia este structurata in ligi regionale si departamentale, care acopera intreg teritoriul francez. Sunt organisme separate de Federatie, cu statut propriu si buget propriu. Doar bugetul organismului central se ridica la 150 de milioane de franci (aprox. 23 milioane de euro)”
Suma este evident impresionanta. Insa este in stransa legatura cu paragraful de mai sus, legat de sportul de masa. FFJDA are un numar de aproximativ 600.000 de legitimari, iar taxa anuala platita este de 35 euro. La un calcul simplu, doar din taxele de legitimare se obtin 21 milioane de euro! Iata cum atentia indreptata catre sportul de masa, genereaza venituri importante, cu care, mai departe, se poate sustine sportul de performanta. Un alt aspect care merita mentionat este descentralizarea. Franta este una intre marile puteri la nivel mondial in Judo
“Numarul persoanelor care lucreaza benevol se ridica la 40.000 de persoane. Un numar de 72 de persoane sunt platite de catre statul francez si sunt la dispozitia Federatiei.”
Cu siguranta, la noi ar atrage atentia a doua cifra: “uite, domn’e, cati angajati platiti de la bugetul de stat au ei!”. Insa ceea ce impresioneaza este acest numar de nu mai putin de 40.000 de persoane care lucreaza gratuit pentru Federatie! Ce anume ii face sa se implice benevol in dezvoltarea Federatiei?
“Judo-ul ocupa o pozitie foarte importanta in sportul francez, in ceea ce priveste numarul legitimarilor, fiind pe locul al treilea dupa fotbal si tenis”
Aceasta asociere, alaturi de fotbal si tenis, este un alt exemplu al strategiei focusata catre sportul de masa. Fotbalul si tenisul sunt eminamente sporturi de masa. Iata ca alaturi de ele, suprinzator, in Franta nu se afla baschetul, ci judo-ul!
“Judo provine din o cultura foarte diferita. Ca sa se poata dezvolta a avut nevoie sa treaca peste cateva obstacole cauzate de diferenta de mentalitati. […] Japonezii veniti in Franta au inteles ca francezii, in special copiii, au nevoie de recunoastere mult mai rapid decat in Japonia. Asa a aparut ideea geniala de a crea centurile colorate. In Japonia exista doar doua centuri: alba si neagra. Japonezii nu au probleme sa astepte ani intregi purtand centura alba. Ca anecdota, Kawaishi [cel care a introdus sistemul centurilor colorate in Franta], care a locuit mai multi ani in Anglia, s-a inspirat din culorile bilelor de snooker, cand a creat sistemul centurilor. Astazi, gradatiile sunt autentificate prin diplome oficiale si sunt emise de o comisie prezidata de catre Ministrul Sportului. Federatia aduce reforme incercand sa modernizeze sportul si aducandu-l in planul competitional (prima competitie europeana dateaza din 1951). Incearca in special sa introduca competitii pe nivel de centuri si categorii de greutate”
O noua strategie indreptata catre sportul de masa: competitiile pe nivel de centura! Strategia, folosita inca de la inceputuri in competitiile de BJJ (Brazilian Jiu Jitsu), a fost blamata in multe randuri de mai marii federatiilor din Romania, la vederea rezultatelor obtinute de sportivii romani in competitiile internationale de BJJ. Problema vine din modul in care Ministerul de resort de la noi acorda premierile pentru performantele obtinute la Campionatele Mondiale si Europene. Acestea nu iau in considerare rezultate in competitiile pe nivel valoric (“pe centuri”). Si pe buna dreptate. Insa federatiile noastre raman blocate in aceasta mentalitate si blameaza competitiile pe centuri. Strategia de premiere a Ministerului nu trebuie sa influenteze strategia de promovare a sportului la nivelul federatiilor. Se pot organiza competitii interne si chiar internationale (fara a fi Campionate Mondiale sau Europene), pe nivel valoric, tocmai pentru a stimula implicarea celor care nu sunt preocupati de marea performanta.
“In zilele noastre, judo-ul francez a devenit foarte autonom (sic!) fata de japonezi. A stiut sa se adapteze nevoilor. Incepand cu anii ’80, Franta a castigat medalii de aur la aproape toate Campionatele Mondiale de Judo si la Jocurile Olimpice. Acum japonezii sunt cei care vin sa faca stagii la noi: cel putin in domeniul pregatirii fizice suntem inaintea lor. Japonezii insa nu accepta toate aceste schimbari, in special ideea de centuri colorate. Atunci cand le solicitam sa recunoasca meritele marilor maestri japonezi care traiesc in Franta, acestia refuza. Am cerut federatiei japoneze recunoasterea celui de-al 9-lea Dan pentru Michigami, insa au refuzat. Sportul a devenit universal, insa ei ii vor sa ii pastreze caracterul national”
Una dintre metehnele artelor martiale romanesti este “venerarea”. Megalomania, cultul personalitatii, venerarea sunt prezente din plin artele martiale romanesti. De la “shihani”, pana la “sensei” am perpetuat aceasta atitudine bolnavicioasa. I-am primit pe japonezi sau chinezi sau americani la noi si i-am venerat pentru ceea ce ne-au aratat. “Strainii” sunt de neatins, ceea ce predau ei la fel. Vrem ca cei carora le predam ceea ce am invatat, sa ne venereze la randul lor. Ne intereseaza cultul propriei personalitati si nu dezvoltarea celor din jurul nostru. Din pacate, nu intelegem ca trebuie sa separam doua concepte diferite: sport si arte martiale. Federatiile de gen din Romania, sunt federatii SPORTIVE. Cand o sa intelegem ce inseamna in 2015 sport la nivel mondial si sa facem diferenta intre acesta si artele martiale nascute uneori cu sute de ani in urma, vom putea face pasul spre normalitate. Spre ceea ce reprezinta acum FFJDA.