Garda inchisa, demigarda, garda fluture. Privire de ansamblu.

Unul din elementele prin care Jiu Jitsu Brazilian se diferentiaza foarte mult de celelalte stiluri de grappling este accentul pe care il pune pe lupta de pe spate, lupta in care practicantul va fi nevoit sa foloseasca un anumit tip de “garda”.

Definim sportivul ca fiind in garda atunci cand este sub adversarul sau, cu minim un picior intre el si adversar.

In general fiecare garda bifeaza minim unul din punctele de mai jos:

  1. Permite controlul distantei intre tine si adversar.
  2. Te protejeaza de lovituri.
  3. Permite inversarea adversarului. Prin inversare intelegem ca sportivul care este jos, sa ajunga deasupra, printr-un procedeu folosit din garda.
  4. Permite finalizarea adversarului printr-un procedeu articular sau strangulare.
  5. Permite tranzitia catre alte pozitii avantajoase (exemplu butterfly guard catre pozitii de footlock).
  6. Permite celui de jos sa se ridice.
  7. Permite celui de jos sa traga de timp, daca este nevoie.

In continuare vom analiza trei astfel de tipuri de garzi si anume garda inchisa, demigarda si garda fluture.

  1. Garda inchisa / Closed Guard. Garda care a pus Jiu Jitsu pe harta, fiind inventata pentru autoaparare sau MMA/Luta Livre. Garda inchisa presupune ca adversarul sa fie intre picioarele tale, tu avand picioarele inchise la spate. De cele mai multe ori, este primul tip de garda cu care un incepator are contact. Este o garda foarte versatila, existand un numar mare de procedee si tranzitii din aceasta pozitie, avand posibilitati multe atat pentru inversari precum si pentru finalizari. Este de asemenea una din garzile ce au aplicabilitate reala in situatiile de autoaparare / MMA. Ideala pentru incepatori deoarece ofera multe posibilitati si forteaza practicantul sa invete concepte importante precum schimbarea unghiurilor si miscarea de solduri. Majoritatea atacurilor din garda inchisa vin odata ce adversarul are postura rupta (este aplecat sau tras in fata). Garda inchisa presupune lupta considerabila pe brate, astfel ca forta in brate, trunchi si picioare ajuta considerabil in ruperea posturii adversarului. Principalele probleme in garda inchisa, pentru cel de jos, apar atunci cand atacatorul incepe sa se indrepte si sa aiba postura.
  2. Demigarda / Half Guard. Initial vazuta ca o pozitie pur defensiva, unde principalul scop era recuperarea de garda inchisa, demigarda a evoluat foarte mult in ultimii ani, devenind o garda extrem de eficienta la toate nivelele. Presupune ca unul din picioarele adversarului sa fie intre picioarele tale. De multe ori, din postura de incepator, te vei regasi in aceasta situatie insa mai mult din perspectiva defensiva (cand ti se depaseste garda). Este un tip de garda orientat mai mult catre inversarea adversarului, existand totusi si cateva variante de a finaliza. Aplicabilitatea in MMA este una mica, fiind nevoie de foarte mult antrenament de specializare pentru a o putea folosi cu succes, insa este posibil, asa cum o demonstreaza Demian Maia. Demigarda se bazeaza foarte mult pe underhook si pe pozitia de dogfight, intelegerea celor doua concepte fiind esentiale in aceasta pozitie. Nu este o garda recomandata incepatorilor, insa are o marja de invatare mult mai mica comparativ cu tipuri de garzi mai moderne si nu necesita niste calitati fizice extraordinare desi evident, acestea ajuta. Principalele probleme in demigarda, pentru cel de jos, apar atunci cand adversarul depaseste cadrul format din genunchi si cot si poate ataca o depasire sau atunci cand obtine underhook-ul, acesta fiind necesar pentru cel de jos pentru a putea ataca.

    3. Butterfly Guard. Garda fluture este o garda orientata mai mult catre MMA, desi poate fi folosita cu succes si in competitiile de grappling. Este o garda ce presupune inchiderea distantei fata de adversar si inversarea (de cele mai multe ori) acestuia in stanga sau in dreapta cu ajutorul picioarelor. Marcelo Garcia este unul din cei mai mari exponenti al acestei garzi. Butterfly guard-ul foloseste foarte mult conceptul de dezechilibrare si incarcare a adversarului, precum si controlul bratelor acestuia cu ajutorul underhook-ului si a overhook-ului. Este o garda ce functioneaza foarte bine impotriva adversarilor mai grei. Principala calitate fizica importanta aici este forta picioarelor. In ultimul timp insa, a fost promovat un nou “rol” pentru aceasta garda. Acela de a o folosi pentru a intra in pozitii de atacuri pe picioare. Majoritatea setup-urilor catre astfel de pozitii implica incercarea unei inversari ce ii ofera adversarului doua posibilitati. Prima este sa accepte inversarea, astfel sa ajunga jos, a doua fiind sa posteze, iar astfel sa ofere piciorul. Este o garda relativ accesibila incepatorilor, insa dupa ce acestia deprind conceptele de baza.

Instructional BJJ. Coach Marius Stan ne arata cum sa fixam adversarul in Control Lateral!

In clipul de mai jos, Marius Stan, antrenor Absoluto Fighting Center de BJJ, atat la adulti, cat si la copii, ne arata cateva detalii foarte importante pentru a stabiliza eficient adversarul in control lateral.

Academia de Campioni Absoluto

Ai prima luna gratuita pentru copilul tau la Acdemia de Campioni Absoluto: disciplina, determinare, spirit de echipa si calitati fizice! Trimite un e-mail la contact@absoluto.ro sau suna-ne la 0775619670 si mentioneaza codul “UNIRII” pentru a beneficia de oferta.

Cea mai moderna sala de arte martiale din Romania

Cea mai moderna sala de arte martiale din Romania

Absoluto este clubul de Arte Martiale nr. 1 din Romania din 2012 pana astazi*. Condus de Tudor Mihaita, prima centura neagra in Brazilian Jiu Jitsu din tara noastra si declarat “Omul Zilei” de ziarul Jurnalul National, clubul numara peste 2000 de medalii in competitii interne si internationale, incluzand 10 titluri Mondiale si 17 Europene.

tudor1-445x668

Tudor Mihaita

Avem cea mai buna arta martiala de autoaparare pentru copilul tau: Brazilian Jiu Jitsu (BJJ)! Programa de predare este bazata pe cel mai popular sistem din SUA: Gracie Bullyproof, bazat pe tehnici non-violente.

Antrenor: Marius Stan – centura mov in BJJ

In afara faptului ca va invata sa foloseasca cele mai eficiente procedee de autoaparare, cel mic isi va dezvolta aptitudinile fizice, precum echilibrul, mobilitatea si forta! Mai mult de atat, se va disciplina, va descoperi bucuriile apartenentei la un grup si isi va face prieteni noi.

Grupa de copii ofera si programa de Brazilian Jiu Jitsu sportiv. O forma competitionala de mare succes, in care nu exista lovituri. Copilul tau poate descoperi de la o varsta frageda competitiile sportive, cu toate beneficiile pe care acestea le aduc, fara riscul accidentarilor.

Absoluto deruleaza incepand cu 2013 programul de Brazilian Jiu Jitsu si autoaparare pentru copii “Future Champs”. In sala complet echipata a clubului, copii cu varsta cuprinsa intre 5 si 14 ani se pot antrena in arta care ne-a adus numerosi campioni intr-o grupa cu numar limitat de elevi. Sub indrumarea lui Marius Stan antrenorul grupei de Brazilian Jiu Jitsu, multiplu medaliat, crescut de clubul Absoluto BJJ, cei mici invata in siguranta tehnici non-violente si de autoaparare, avand oportunitatea de a descoperi de la o varsta frageda placerea de a concura si bucuriile apartenentei la un grup.

*conform numarului de medalii si titluri obtinute in competitii interne si internationale de Ju-Jitsu, Brazilian Jiu Jitsu si MMA

UFC 222: Mackenzie Dern vs Ashley Yoder. Vezi debutul in UFC al campioanei din Jiu Jitsu Brazilian!

Mackenzie Dern este una din cele mai titrate sportive din Jiu Jitsu Brazilian, fiind medaliata cu aur la mondialul de gi, precum si cel de no gi. A ales sa faca tranzitia la MMA in vara lui 2016, reusind sa faca un palmares de 5-0 (3 victorii prin submisie) pana la debutul in UFC.

Vezi mai jos cum a decurs primul ei meci in UFC impotriva lui Ashley Yoder.

Partea 1

Partea 2

Partea 3

 

Artele martiale mixte explicate! Lupta la sol – Vezi ce trebuie sa stii atunci cand urmaresti un meci de MMA!

de Gabriel Necula

In acest prim articol vom prezenta cele mai comune situatii in lupta la sol, impreuna cu cateva explicatii si variante pentru cei doi luptatori, pentru a ajuta fanii sportului, in special pe cei ce nu practica arte martiale, sa inteleaga situatiile in care sunt pusi acestia, odata ce lupta ajunge la sol.

In articole viitoare vom explica si partea de clinch, lupta la cusca si proiectari.

Dupa cum probabil stii deja, aptitudinile in lupta la sol sunt absolut necesare pentru orice practicant de MMA, majoritatea alegand sa obtina aceste cunostinte si aptitudini prin antrenamente de Jiu Jitsu Brazilian.

Intr-un meci de MMA, lupta poate ajunge la sol in mai multe feluri:

  • Unul din combatanti initiaza o proiectare si fie o duce la capat, fie este contrat si ajunge el insusi pe spate.

A GSP Takedown Highlight

  • Unul din combatanti este facut knockdown si ajunge pe spate, adversarul sau venind peste el.
  • Unul din combatanti trage garda. Tragerea de garda este un procedeu ce este foarte des folosit in meciurile de grappling (unde loviturile nu sunt permise) si presupune aducerea adversarului in garda ta preferata (in MMA de obicei este garda inchisa). Acest lucru se face deoarece in situatiile in care loviturile sunt interzise, garda poate fi foarte periculoasa si poate pune probleme mari sportivului de sus. In MMA, exista insa riscul loviturilor, astfel ca tragerea garzii este riscanta, chiar si impotriva unor adversari nu foarte experimentati pe lupta la sol. Prin garda, intelegem o pozitie in care sportivul de pe spate inca are picioarele proprii intre el si adversar si il poate pune pe acesta in dificultate (prin inversari si finalizari, termeni ce vor fi explicati mai jos). Ca alternativa, te poti gandi la picioare de fiecare data cand citesti garda. Un alt lucru important de mentionat este ca desi iti poti domina adversarul de pe spate, judecatorii il vor puncta pe cel de sus ca fiind in avantaj.

Cativa termeni foarte importanti ce trebuiesc explicati inainte de a continua:

Timing – Timing-ul este un concept ce se aplica atat in picioare, cat si in lupta la sol. Prin miscarile pe care un sportiv le executa, fie din proprie initiativa, fie ca reactie, acesta se expune si el la randul sau la anumite tehnici (fie de striking, fie de grappling) pentru un anumit timp (de obicei fractiuni de secunda). Cu cat sportivul este mai experimentat si are o executie mai corecta si mai rapida a tehnicii, cu atat perioada de timp in care este expus scade. A avea timing pe tehnica inseamna a executa tehnica respectiva chiar in acea fractiune de secunda in care adversarul este expus si vulnerabil. Pentru a avea timing pe o tehnica, aceasta trebuie lucrata foarte mult timp.

In exemplul de mai jos vedem cum GSP executa proiectarea pe pasul in fata al adversarului, in momentul in care acesta a lovit, astfel avand acces la bazinul sau.

A GSP Takedown Highlight

Inversare / Rasturnare (Sweep / Reversal)Atunci cand cel de jos executa o tehnica si isi rastoarna adversarul, astfel ajungand deasupra. In contextul competitiilor IBJJF, termenul de inversare/sweep este folosit doar atunci cand tehnica este executata din garda, doar aceasta fiind situatia care se puncteaza, insa in contextul MMA-ului, putem folosi acest termen si daca l-a rasturnat fara sa fie in garda. Inversarile vin de obicei ca rezultat al unei dezechilibrari (apoi blocandu-i posibilitatea sa se mai reechilibreze) sau voit din partea adversarului pentru a evita o finalizare. In MMA, faptul ca ambii combatanti sunt transpirati (astfel fiind si foarte aluncosi), precum si existenta loviturilor complica lucrurile pentru cel de jos. In exemplul de mai jos vedem un exemplu de inversare.

Image result for mma sweep gif

Deschidere de garda (Guard Opening) – Procedeul prin care cel de sus iese dintre picioarele adversarului astfel ajungand in garda deschisa sau intr-o pozitie dominanta (daca este combinata cu o depasire de garda). Deschiderea garzii de cele mai multe ori in MMA este fortata prin lovituri, astfel adversarul deschizand picioarele. Exista insa si procedee ce pot fi folosite pentru a deschide garda fara lovituri.

Depasire de garda (Guard Pass) – Procedeu prin care cel de sus trece de picioarele celui de jos, astfel ajungand in pozitie dominanta (pozitii ce vor fi discutate mai jos). Trebuie mentionat ca in MMA, sportivul de sus poate alege sa nu atace garda adversarului (sa nu incerce sa depaseasca), urmand ca arbitrul sa-l ridice in picioare si lupta sa continue in faza de standing. Asta se intampla atunci cand cel de sus simte ca are un avantaj considerabil in lupta in picioare. Depasirile de garda de obicei presupun controlarea adversarului (a picioarelor, soldurilor sau a torso-ului) in asa fel incat acesta sa nu isi mai poata mentine garda. Exista totusi si depasiri de garda ce presupun o executie exploziva, executie facilitata si de prezenta transpiratiei, astfel piciorul scapand din garda adversarului. Mai jos un exemplu de depasire de garda prin Demian Maia. Acesta executa depasirea numita Leg Weave, fixandu-i torso-ul si picioarele, urmand ca apoi sa treaca peste ele, ajungand in control deasupra (pozitie despre care vom vorbi mai jos).

Image result for guard pass mma gif

Tranzitie – Miscare a unui sportiv ce il duce din pozitia sau tehnica A intr-o pozitie sau tehnica B superioara (deci actiune pozitiva). Mai jos o situatie in GSP tranzitioneaza dintr-o Kimura (bratul este indoit) catre un armbar (executat prin hiperextinderea bratului).

Image result for mma transition to armbar gif

Setare / Setup – Setup-ul (atat in picioare cat si la sol) este o tehnica sau serie de tehnici ce sunt folosite cu scopul de a expune adversarul la o alta tehnica, crescand considerabil sansele de succes. Exemplu: lovitura sau combinatie de brate pentru a pregati proiectarea. In situatia de mai jos, sportivul cu short rosu fenteaza croseul de dreapta (pentru a face adversarul sa reactioneze la un croseu de dreapta) in timp ce scade nivelul si intra la proiectare.

Image result for setup for takedown gif

In continuare, vom prezenta cele mai comune pozitii:

Garda deschisa

Image result for MMa Open Guard

Garda deschisa este o pozitie mai periculoasa pentru cel de jos in MMA, decat cel de sus, in special daca sunt permise loviturile la cap cu piciorul.

Cel de sus are ca variante:

a) Sa depaseasca picioarele, astfel ajungand intr-o pozitie dominanta. De obicei va incerca asta daca este increzator ca aptitudinile sale pe grappling sunt mai bune decat ale adversarului.

b) Sa loveasca plexul cu talpa. Poate cauza daune la corp foarte mari, ba chiar se pot castiga meciuri astfel. Prezinta un oarecare grad de risc, oferind adversarului oportunitatea de a initia un procedeu din garda deschisa.

Image result for ground kick gif mma

c) Sa loveasca low kick-uri pe pulpa. Varianta aleasa de cei care nu vor sa riste absolut deloc sa intre intr-o confruntare de grappling. Vor face asta, asteptand ca arbitrul sa-l ridice pe cel de jos in picioare.

d) Lovituri de pumn. Presupun sa se apropie si se pot expune la loviturile de picior / procedeele celui de jos.

e) Lovitura la cap cu piciorul. Interzisa pe regulamentul UFC, dar poate fi permisa in alte circuite.

Image result for pride kick gif

f) Tehnica articulara pe picior. Cel de sus poate ataca de asemenea tehnici articulare pe picior, daca acestea fac parte din repertoriul. Si aceasta optiune presupune ducerea luptei in zona de grappling. In functie de experienta, sportivul de sus se poate expune la atacuri pe picioare la randul sau, la lovituri sau poate pierde pozitia si sa ajunga el sa fie jos.

Image result for palhares heel hook gif

Cel de jos are ca variante:

a) Ridicarea de siguranta. Tehnica prin care acesta se ridica de jos cu un risc minim.

b) Sa loveasca pulpele / capul. Poate lovi cu picioarele atunci cand adversarul intra in distanta necesara.

c) Sa initieze un procedeu din garda deschisa. Poate incerca o tehnica dintr-o variatie de garda deschisa, cu speranta ca il va inversa sau, mai rar, finaliza. Poate inclusiv ataca footlock-uri.

Image result for de la riva sweep mma gif

d) Sa il prinda in garda inchisa sau alta garda, daca adversarul vine in genunchi.

 

Garda inchisa sau variatii de garda ce presupun ca adversarul sa fie in genunchi (garda fluture, demigarda, etc)

S

Cele mai comune tipuri de garzi intalnite in MMA. De la stanga la dreapta: A) Garda inchisa. Cel de sus intre picioarele celui de jos. B) Demigarda. Cel de jos cuprinde piciorul adversarului intre picioarele sale. C) Garda fluture. Cel de jos tine picioarele la inghinalii adversarului si ii blocheaza mainile.

Desi executia si tehnicile pe care le are cel de jos la dispozitie difera in functie de garda, obiectivul lui general este unul din urmatoarele:

a) Sa inverseze. Asta inseamna sa-si duca adversarul pe spate, pentru a putea ataca. Cum am mentionat mai sus, pentru a inversa, cel de jos trebuie de obicei sa dezechilibreze adversarul si sa-i blocheze apoi posibilitatea de a se mai echilibra la loc (blocandu-i mana sau piciorul cu care ar face asta). Picioarele au de cele mai multe ori un rol fundamental aici.

Image result for mma sweep gif

b) Sa finalizeze. Cel de jos poate finaliza prin strangulare sau tehnica articulara.

Image result for triangle choke mma gif

c) Sa se ridice. Exista si situatii cand este tinut in garda cu forta si cel de jos doreste sa se ridice. Exista procedee care pot favoriza aceasta ridicare, dar cel de jos poate realiza asta si daca este foarte periculos cu atacurile sale din garda, astfel adversarul alegand sa-l lase sa se ridice.

d) Sa loveasca. Desi sunt destul de limitate situatiile, exista momente cand poti lovi eficient si din garda. Spre exemplu odata ce adversarul nu mai poate sta cu spatele drept in garda inchisa, este expus la loviturile de cot in cap.

Cel de sus este insa considerat in avantaj in MMA, datorita faptului ca poate lovi mult mai eficient. Variante pentru cel de sus:

a) Lovituri. Pentru a putea lovi insa, cel de sus trebuie sa aibe o postura buna (spatele perpendicular pe sol), astfel avand amplitudine in loviturile sale. Cel de jos va incerca sa-l traga pe el, tocmai pentru a preveni aceste lovituri. Loviturile in garda pot cauza daune considerabile, taieturi precum si knockout-uri.

Image result for ground and pound gif

b) Deschidere / Depasire de garda. Poate alege sa execute un procedeu de deschidere si/sau depasire de garda, pentru a-si imbunatati pozitia sau chiar pentru a reveni la lupta in picioare.

c) Finalizari. Exista si atacuri ce pot fi folosite pentru a finaliza un adversar aflat in garda, precum strangularea Brabo din Demigarda, insa acestea sunt mai rar intalnite.

Inainte de a trece la pozitiile dominante, trebuie mentionata o varianta pe care o au ambii combatanti in mai toate garzile si anume stalling-ul sau trasul de timp. Unul dintre ei poate cauta sa-si blocheze permanent adversarul, fara a lucra cu adevarat o tehnica, cu simplul scop de a fi ridicati in picioare de catre arbitru datorita pasivitatii. De obicei cel care face asta considera ca are un avantaj in lupta in picioare.

Controlul lateral

Image result for side control mma

Controlul lateral este prima pozitie dominanta despre care vom discuta. Desi exista mai multe variatii de control lateral, toate presupun ca cel de deasupra sa stea relativ perpendicular pe adversar.

Pozitia este una foarte versatila. Permite un control bun asupra adversarului, permite lovituri (nu foarte puternice insa fara anumite ajustari), permite tranzitia catre diverse alte pozitii de control precum si diverse finalizari pe brate sau pe gat.

Variante pentru cel de sus:

A) Finalizari pe brate / gat. Cel de sus are la dispozitie o multime de atacuri pe ambele brate (Kimura, Armbar, Americana, etc) precum si strangulari (Brabo, Triunghi cu bratele, etc).

Image result for americana mma gif

B) Sa obtina o pozitie superioara. Foarte des de aici se ajunge in control deasupra (trecand prin control prin fandare sau nu), pozitie considerata extrem de avantajoasa in MMA, datorita loviturilor devastatoare ce pot fi aruncate acolo.

Image result for side control to mount gif

C) Sa fixeze adversarul si sa loveasca. Aici ne referim la tranzitii in Kesa Gatame sau Crucifix, variante ce fixeaza adversarul si il pregatesc pentru lovituri.

Image result for crucifix ground and pound gif

Situatia celui de jos:

Cel de jos este deja intr-o situatie foarte periculoasa, grijile lui in acest moment fiind impiedicarea loviturilor precum si a tranzitiei adversarului in control deasupra. Concomitent, trebuie sa incerce sa caute o iesire din aceasta pozitie. Mai toate variantele de iesire presupun intoarcerea si alinierea catre adversar. Este o pozitie in care consumul de energie este considerabil pentru cel de jos.

Image result for side control escape mma gif

Control prin fandare

Image result for knee on belly

Controlul prin fandare este o pozitie folosita mai mult ca tranzitie catre controlul deasupra, dar poate fi folosita de asemenea de cel de sus pentru a trimite lovituri sau a ataca tehnici articulare.

Ca si mai sus, cel de jos are urmatoarele griji:

  • Apararea de lovituri
  • Iesirea din controlul prin fandare. Poate fi facuta prin impingerea genunchiului.
  • Tranzitia adversarului catre control deasupra trebuie impiedicata.

Testoasa

Image result for turtle mma

Pozitia de testoasa este si ea una ce il favorizeaza pe cel de deasupra considerabil, datorita posibilitatii de a lovi. Este de asemenea o pozitie in care s-au terminat multe meciuri, datorita inabilitatii celui de jos de a se mai apara sau a raspunde cu o tehnica proprie.

Cel de deasupra are de asemenea variantele de a ataca tehnici articulare, strangulari sau a cauta controlul spate.

Cel mai comun in aceasta pozitie se ajunge fie ca o incercare de iesire din control lateral fie ca urmare a unui knockdown.

Cel de jos are ca variante sa se intoarca spre adversar si sa caute o pozitie de garda sau sa incerce sa se ridice.

Controlul deasupra

Image result for full mount

Controlul deasupra sau full mount este una dintre cele mai bune pozitii pe care le poate obtine un luptator la sol (impreuna cu controlul spate). Controlul asupra adversarului este foarte bun, loviturile trimise vor fi puternice (datorita posturii), capul adversarului va lovi salteaua (astfel amplificand forta loviturilor), iar iesirile pe care acesta le are la dispozitie sunt foarte limitate si, chiar si asa, consumul de energie este unul foarte mare pentru cel de jos, daca cumva reuseste. Strategia in acest moment pentru cel de sus este destul de simpla si anume sa loveasca pana obtine knockout-ul sau pana adversarul se expune la finalizare sau control spate.

Image result for ground and pound gif

Cea mai viabila optiune pentru cel de jos este sa incerce sa-i prinda o mana si sa faca exploziv podul in lateral, pentru a-l putea rasturna, insa este foarte dificil impotriva unui adversar experimentat.

Controlul spate

Image result for back control

O pozitie de asemenea foarte buna, in care adversarul este controlat si ii este foarte greu sa previna loviturile. In aceasta pozitie loviturile sunt folosite foarte des pentru a pregati (setup) strangularea de la spate. O solutie pentru cel controlat aici este sa scape de unul din carligele adversarului (picioare) si sa incerce sa iasa din pozitie.

Image result for rear naked mma gif

Un alt rezultat foarte posibil, datorita loviturilor (in special in control deasupra), este sa se ajunga in back mount (poza mai jos) care este cu adevarat cea mai puternica pozitie. Adversarul nu poate vedea loviturile, ii va fi foarte greu sa se apere, este foarte usor expus la strangulare si iesirea dintr-o astfel de pozitie este aproape imposibila impotriva unui adversar decent. Foarte multe meciuri au fost incheiate in aceasta pozitie.

Image result for back mount

Image result for back mount ground and pound gif

Acest articol prezinta lupta la sol in termeni si pozitii foarte generale cu scopul de a oferi o intelegere mai buna a fenomenului. Daca insa iti doresti sa-ti insusesti astfel de tehnici, indiferent ca vrei sa faci un hobby sau performanta din asta, te asteptam la Absoluto Fighting Center (la sala din Soseaua Panduri 71 sau cea din Splaiul Unirii 162).

Artele martiale. 5 greseli comune ale practicantilor.

In acest articol va vom prezenta 5 greseli pe care practicantii de arte martiale le fac, atat incepatori cat si avansati.

  • Lipsa incalzirii. Unul din cele mai proaste obiceiuri, intalnit atat printre avansati cat si printre incepatori este lipsa incalzirii. Motive pot fi multe, cele mai comune fiind intarziatul si chiar lipsa chefului. Cu toate acestea, greseala este una ce poate avea repercusiuni majore. Fara o incalzire in prealabil, riscul de accidentare creste considerabil, in special atunci cand intri direct in sparring. Daca peste acest lucru se mai adauga si o accidentare abia recuperata sau o zona problematica, este o reteta pentru dezastru. Poate fi folosit sparring-ul pentru incalzire? Raspunsul este da, DAR atat tu cat si partenerul tau trebuie sa fiti permanent constienti de asta, sa incepeti cu o intensitate foarte mica, urmand ca aceasta sa creasca treptat pe parcursul a 5-10 minute si sa cautati sa rulati prin cat mai multe pozitii, fara a cauta neaparat finalizarea. Lipsa incalzirii poate duce la accidentari foarte grave precum rupturi de menisc sau ligamente, accidentari ce te pot tine pe bara luni de zile si au un cost de recuperare foarte mare. Solutia? Vino mai devreme la antrenament, iar daca totusi esti in intarziere, acorda macar 5 minute incalzirii. Poti folosi doar miscari dinamice (alergat / jumping jacks / coreene / abdomene) daca trebuie sa termini incalzirea repede.

  • Neglijarea fundamentelor. O greseala des intalnita la incepatori este faptul ca acestia neglijeaza tehnicile si principiile de baza pentru a invata cat mai repede tehnici si atacuri complexe, vazute la avansati, indiferent de arta martiala de care vorbim. Cu toate acestea, pentru a putea invata si folosi cu succes tehnici avansate, vei avea nevoie tot timpul de bazele. Tehnicile si principiile fundamentale sunt cele pe care vei construi si iti vei forma propriul stil, indiferent de sport. In striking, o combinatie de 5 lovituri spectaculoasa e inutila fara o deplasare pe masura. In grappling, iti va fi foarte greu sa intelegi o garda precum De la Riva fara sa intelegi intai cum si de ce trebuie sa schimbi unghiul fata de un adversar. Exemple sunt multe. Solutia? Acorda o suficienta atentie bazelor, urmand ca abia apoi sa-ti creezi un stil propriu. Cand poti incepe sa faci asta? Cel mai probabil antrenorul tau iti poate oferi raspunsul.
  • Mesele grele inainte de antrenament. Mai toti antrenorii recomanda o masa cu 2-3 ore inainte de antrenament, insa asta nu inseamna mese grele cu cantitati mari de mancare sau, mai rau, fast food. Astfel de mese, in special cele bogate in grasimi, se vor digera greu si iti vor afecta considerabil performanta fizica in antrenament. Cea mai mare diferenta o vei observa la anduranta pe care o vei avea in antrenamentul respectiv. Solutia? Mananca curat si in cantitati moderate cu 2-3 ore de antrenament. Din punct de vedere nutritiv opteaza pentru o combinatie proteina + carbohidrati cu indice glicemic mic.

0cac5a74156af4dc95f3041146dc7cad

  • Accesorii pe saltea. Lasa accesoriile de tip lant, cercei, inel, ochelari la vestiar pe durata antrenamentului. Prin prezenta lor pe saltea, iti pui in pericol atat propria sanatate, precum si pe cea a partenerului, fiind posibile accidente si taieturi foarte adanci cauzate de acestea.
  • Intensitatea in lucrul cu partenerul. Nu fiecare tehnica/exercitiu trebuie lucrat la intensitate maxima. De cele mai multe ori, in special atunci cand se lucreaza tehnica, trebuie sa te concentrezi mult mai mult pe a executa tehnica respectiva intr-un mod corect si mult mai putin pe intensitatea cu care executi. In sparring poti creste intensitatea mai mult la artele martiale de tip grappling si mai putin la cele de tip striking (in functie si de instructiunile antrenorului) insa, trebuie sa incerci sa ramai permanent constient de tehnicile pe care le executi si de felul in care le executi. Daca dupa ce ai incheiat o runda de sparring nu stii sa raspunzi la intrebarea “Ce tehnici nu ti-au iesit?”, cel mai probabil lucrai la o intensitate prea mare.

ADCC European Championship 2018 in Bucuresti! Vezi cand are loc competitia!

Vesti fantastice pentru toti practicantii de BJJ din Romania!

Campionatul European ADCC se va disputa acest an in Bucuresti pe data de 6 Octombrie.

Aici sportivii vor avea oportunitatea de a castiga o calatorie, cu toate costurile incluse, la campionatul mondial ADCC din Las Vegas.

ADCC-ul este cea mai prestigioasa competitie de grappling no gi (fara kimono) din intreaga lume, competitie la care participa sportivi de top atat din BJJ, precum si din alte sporturi precum lupte libere, judo, sambo, etc.

Jiu Jitsu Brazilian: Totul despre specializare si cum sa invingi adversari mai experimentati ca tine!

de Gabriel Necula

Ce este specializarea?

Specializarea este dezvoltarea unui gameplan orientat in jurul a catorva tehnici si pozitii generale, urmand ca acestea sa fie aprofundate atat de mult, incat in acele situatii specifice, vei avea raspuns pentru orice actiune a adversarului. Pentru a exemplifica concret, avem sportivul A in “prima etapa” de specializare, cand isi alege tehnicile pe care se va concentra, astfel gameplan-ul lui ar putea arata in felul urmator:

phase 1

Fig 1. Sportivul A, sportiv ce alege sa se specializeze, cu o prima varianta de gameplan.

Dupa cum vedem, sportivul A are in acest punct un gameplan simplu, de baza, cu cate o tehnica generala aleasa pentru majoritatea pozitiilor si o metoda de a finaliza tehnica respectiva.

Acestea vor fi si tehnicile in jurul carora isi va aprofunda ulterior gameplan-ul. Dupa o perioada de pregatire si specializare gameplan-ul sau va evolua (Figura 2). In aceasta perioada, sportivul trebuie sa caute:

  1. Solutii pentru problemele intampinate in tehnicile deja existente in gameplan-ul de mai sus. De ce? Pentru a putea duce eventual actiunea dorita (inversare, finalizare, depasire) la capat, indiferent de potentialele reactii ale adversarului.
  2. Tehnici in pozitii noi ce il READUC intr-una din pozitiile din gameplan-ul de mai sus. De ce? Realitatea este ca te vei afla deseori in situatii nefavorabile, in care vei fi relativ departe de drumul (gameplan-ul) pe care vrei sa-l urmezi in lupta. In acele momente, ai totusi nevoie de cateva tehnici / aparari cu care sa duci lupta inapoi pe taramul familiar tie (gameplan-ul tau).
  3. Tehnici sau alte atacuri ce se pot combina cu cele deja existente in gameplan. De ce? Scopul in Jiu Jitsu este sa-ti pui adversarul permanent in situatia de a alege dintre mai multe optiuni, oferite de tine, toate insa proaste pentru el si bune pentru tine. Cel mai bun mod de a face asta este de a ataca in combinatii, acest lucru insemnand ca atunci cand tu ataci tehnica A, iar adversarul se apara, acesta se expune automat la tehnica B, tehnica cu care tu il astepti, ca o capcana pentru soareci. Cu cat vei avea un timing si o viteza de executie mai buna pe aceste combinatii, cu atat va scadea timpul de reactie al adversarului si rata ta de succes va creste.

Daca facem o diferentiere intre cele doua stadii, putem observa doua diferente importante:

Figura 2. Sportivul A, ce opteaza pentru specializare, cu gameplan-ul sau in faza a doua.

Figura 2. Sportivul A, ce opteaza pentru specializare, cu gameplan-ul sau in faza a doua.

Prima este ca au aparut solutii pentru anumite probleme pe care sportivul le poate intampina in pozitii specifice (single leg, demigarda), astfel incat sa poata duce actiunea catre un final favorabil lui. Caz concret, acum are solutii pentru 3 probleme pe care le poate intampina atunci cand incearca sa proiecteze cu single leg-ul. Are de asemenea solutii pentru doua situatii pe care le-ar putea intampina atunci cand incearca sa inverseze prin Demigarda -> Dogfight -> Prins piciorul -> Impins.

A doua este ca au aparut in gameplan tehnici noi, ce se completeaza si pot fi atacate in combinatie cu cele deja existente. Caz concret, in control lateral, a fost introdus straight armbar-ul ca raspuns la apararea de americana. Deja sportivul combina doua atacuri pentru a ajunge catre scopul dorit, anume submisia. In pozitia de depasire de garda, apare finalizarea Faria Kneebar, finalizare cu care fortezi adversarul sa aleaga intre submisie sau depasire.

A treia este ca au aparut si tehnici in situatii nefavorabile, tehnici insa ce il readuc pe sportiv inapoi intr-o pozitie familiara. In exemplul de mai sus, avem cele doua iesiri din control lateral si control deasupra care aduc sportivul inapoi in demigarda, pozitia sa preferata atunci cand e dedesubt, astfel aducandu-l pe “drumul” pe care acesta si l-a propus pentru a ajunge la rezultatul final de a invinge / submite adversarul.

Procesul acesta de perfectionare continua, iar sportivul va cauta sa se antreneze cat mai specific pentru aceste situatii, concentrandu-se pe a cauta solutii si atacuri doar pentru problemele si situatiile pe care le intampina in acest gameplan, evitand sau dedicand foarte putin timp pentru atacuri si situatii ce nu au legatura cu gameplan-ul de mai sus.

Functioneaza aceasta specializare la nivel inalt?

Raspunsul este un DA rasunator. Sportivii de top din BJJ (chiar si MMA, desi nu face subiectul articolului) sunt specializati pe anumite segmente de lupta.

Cateva exemple:

  • Bernardo Faria, multiplu campion mondial, specializat in demigarda si depasirea over/under.
  • Marcelo Garcia, multiplu campion mondial, specializat in garda butterfly si in X-Guard.
  • Dean Lister, dublu medaliat cu aur la ADCC, specializat in atacurile pe picioare.
  • Lucas Leite, multiplu campion mondial, specializat in demigarda.

De ce functioneaza acest concept si mod de pregatire?

Totul pleaca de la timp. Fiecare practicant, indiferent ca practica de hobby sau profesionist, are un numar limitat de ore pe care le poate aloca pe saptamana pentru antrenament. Chiar si un practicant profesionist este limitat la un moment dat de catre propriul corp in ceea ce priveste cat de mult se poate antrena. Un lucru este cert, timpul de antrenament este limitat.

Mai departe, acel timp alocat antrenamentului poate fi folosit, generalizand, pentru a deveni foarte bun pe anumite segmente de lupta (specializare) si slab in rest sau poate fi folosit pentru a deveni mediocru pe cat mai multe segmente de lupta.

Apoi, se rezuma la experienta. Majoritatea oamenilor masoara nivelul de experienta in ani. O analiza mai in profunzime ne arata totusi ca o unitate mult mai potrivita pentru a masura experienta sunt orele petrecute in antrenament, nu numarul de ani de la inceperea practicarii sportului.

Consideram doi sportivi, sportivul A (ultra specializat) cu 10 000 de ore petrecute in antrenament, iar sportivul B, sportiv ce a ales sa se antreneze cat mai variat si sa stapaneasca un numar cat mai mare de tehnici (la nivel de baza cel putin), are un numar de 20 000 de ore petrecute in antrenament. In aceasta situatie ipotetica, ambii sportivi au atribute fizice, mentale identice si orice alt factor ce ar influenta randamentul lor sportiv este egal.

Sportivul A a alocat timpul in sala 40% pentru antrenarea atacurilor din demigarda, 20% pentru depasirea prin Faria Over/Under, 20% pentru atacarea din control lateral cu combinatia Americana / Armbar / Kimura, 15% pentru antrenarea trasului de demigarda din picioare, iar restul de 5% pentru alte procedee si tehnici nelegate de gameplan-ul sau.

Astfel ajungem la:

Timpul petrecut dezvoltand trasul de demigarda = 1 500 de ore

Timp petrecut dezvoltand demigarda = 4 000 de ore.

Timp petrecut dezvoltand depasirea Faria Over / Under = 2 000 de ore.

Timp petrecut exersand atacurile Americana / Kimura / Armbar din control lateral = 2 000 de ore.

Timp petrecut exersand alte atacuri si tehnice ce nu se leaga de gameplan = 500 de ore.

Sportivul B a alocat timpul sau astfel: 40% antrenarea garzilor (garda inchisa, demi garda, butterfly, de la riva in mod egal), 20% luptei in picioare (single leg, double leg, arm drag, tur de sold in mod egal), 30% depasirilor de garda (knee slide, leg drag, double under in mod egal) si 10% atacurilor din pozitii dominante (kimura,  triunghi cu bratele, ezekiel choke, in mod egal).

Astfel ajungem la:

Timp petrecut dezvoltand cele patru tipuri de garzi: 8 000 de ore. Garda inchisa : 2 000 , Demi garda: 2 000, De la Riva: 2 000, Butterfly: 2 000

Timp petrecut dezvoltand procedeele in lupta din picioare: 4 000 de ore (impartite cate 1 000 de ore fiecare: single leg, double leg, arm drag, tur de sold).

Timpul petrecut dezvoltand depasirile de garda: 6 000 de ore (knee slide, leg drag si double under cu cate 2 000 fiecare).

Timpul petrecut dezvoltand atacurile din pozitii dominante: 2 000 de ore (aproximativ

666 de ore pentru fiecare dintre urmatoarele: kimura, triunghi cu bratele, ezekiel choke).

In aceasta situatie, daca s-ar infrunta cei doi sportivi, la o prima vedere prima sansa ar fi a sportivului B, datorita faptului ca are o experienta dubla, privind strict ca si numarul de ore petrecut in antrenament. Insa lucrurile nu stau tocmai asa.

Imediat ce incepe meciul apare intrebarea cine va reusi sa-si impuna gameplan-ul?

Sportivul A va dori sa traga demigarda. Sportivul B, desi poate nu are un gameplan foarte bine conturat, va avea sigur o tehnica preferata in fiecare pozitie.

Sportivul A va avea o experienta de 1 500 de ore pe tehnica pe care vrea s-o execute, adica tragerea de demigarda (inclusiv solutii la eventuale probleme), in timp ce sportivul B va avea 1 000 de ore experienta pe procedeul pe care doreste sa-l execute, indiferent care ar fi el. Experienta cumulata va conta doar daca stie sa lege toate acele procedee intre ele, caz in care si el a efectuat o specializare pe acest segment de lupta.

Concluzia in stadiul luptei din picioare: Sportivul A are un avantaj de 500 de ore experienta, astfel ca are sanse foarte mari sa duca lupta in demigarda, aceasta fiind urmatorul pas in planul sau.

Odata lupta ajunsa in demigarda, avem:

Sportivul A, cu 4 000 de ore experienta in demigarda si sportivul B, cu 6 000 de ore experienta in depasit de garda, insa doar kneeslide-ul fiind o varianta viabila, astfel experienta lui in situatia data este de 2 000 de ore.

Concluzia in stadiul de garda / depasire: Sportivul A are un avantaj de 2 000 de ore experienta asupra sportivului B.

Sportivul A inverseaza, sportivul B ajunge pe spate.

Se ajunge iar in stadiul de garda / depasire insa rolurile sunt inversate de data asta. Sportivul B are de ales una din cele patru garzi ale sale, oricare ar alege-o, numarul de ore experienta este 2 000. Sportivul A alege depasirea Faria Over / Under, unde are tot 2 000 de ore experienta.

Concluzia in stadiul de garda / depasire: Sansele sunt egale aici. Sportivul A are 2-0 in acest punct, conform regulamentului IBJJF. Daca depaseste garda, va avea 5-0. Daca meciul ramane in acest stadiu, va castiga cu 2-0. Daca sportivul B reuseste sa inverseze, va fi egalitate 2-2, insa sansele sunt ca situatia in care se ajunge apoi sa fie favorabila sportivului A.

In functie de cine va obtine eventual pozitia dominanta, va avea castig de cauza cel care va putea combina atacurile sale cu un timing mai bun si viteza mai mare. Desi amandoi au petrecut 2 000 de ore lucrand atacuri din pozitii dominainte, sportivul A a lucrat atacuri ce se imbina mult mai eficient decat cele ale sportivului B.

Chiar daca niciunul dintre ei nu ajunge intr-o pozitie dominanta, statistic vorbind, sportivul A va avea prima sansa la a castiga meciul la puncte.

Exemplul de mai sus este unul pur teoretic, in care cei doi au atribute fizice, mentale identice precum si conditii egale de antrenament, stil de viata, etc, insa arata foarte clar cum un sportiv cu o experienta aparent mai mica (sportivul A), dar ultra specializat, poate invinge un adversar cu o experienta mult mai mare (sportivul B), dar care a ales sa evite ultra specializarea. Cum reuseste sportivul A acest lucru? Il conduce pe sportivul B in anumite situatii de lupta in care avantajul de experienta este de partea sa.

Cum te poti specializa ?

Secretul este sa lucrezi cat mai izolat situatiile in care vrei sa excelezi. In exemplul dat mai sus, sportivul A ar trebui sa lucreze izolat in sparring demigarda, doar cu scopul de a inversa sau finaliza de acolo, urmand ca imediat ce realizeaza asta sa reseteze pozitia si sa revina in demigarda. Scopul aici e dezvoltarea timing-ului, gasirea eventualelor probleme pe care le poate pune adversarul si rezolvarea acestora. Apoi urmatorul nivel ar fi sparring-ul din demigarda, insa cu adversarul alegandu-si prizele cu care incepe, astfel sportivul A avand un handicap din start.

Metodologia trebuie repetata cu toate pozitiile din gameplan, pana ajungi in punctul in care stii majoritatea reactilor pe care le poate avea adversarul si cum sa le contrezi. In momentul in care intampini o problema, e foarte util sa-ti intrebi adversarul dupa sparring exact ce face, pentru a putea intelege pe deplin, urmand ca apoi sa cauti o solutie (fie cu ajutorul antrenorului sau pe cont propriu).

Sparring-ul la liber este si el folositor, insa trebuie tot timpul facut cu tema. Ce inseamna tema? Inseamna ca tot timpul vei cauta sa lucrezi tehnicile din gameplan-ul tau, fara sa deviezi.

Cand poti incepe sa te specializezi?

Raspunsul este si aici depinde. Este important ca incepator sa inveti tehnicile de baza in pozitiile principale, chiar daca nu toate se leaga intre ele. In primul rand, vei avea cunostinte generale asupra tehnicilor cu care poti fi atacat, precum si ce optiuni ai in fiecare pozitie si, ulterior, vei stii in ce ai putea sa te specializezi. Trebuie sa existe o baza tehnica solida pentru a putea incepe procesul de specializare. In al doilea rand, sunt multe tehnici care, prin natura lor, te vor invata anumite secrete ale BJJ-ului. Vorbim aici de cum sa pui presiune (depasire Over Under / Double Under), cum sa-ti misti soldurile (majoritatea atacurilor din garda inchisa), cum sa schimbi unghiul fata de adversar (garda inchisa, demigarda), cum sa dezechilibrezi adversarul, etc. Aceste elemente sunt foarte importante, indiferent de ce specializare vei avea ulterior.

Ca reper, centura albastra este de obicei un punct bun in care poti incepe sa te specializezi.

Exista dezavantaje?

Categoric.

Odata ce alegi sa te specializezi, pentru a avea cele mai bune rezultate, trebuie sa fii mult mai disciplinat in antrenament. Orice runda petrecuta in care nu ai lucrat cu o anumita tema pentru gameplan-ul propriu, este o runda in care timpul tau putea fi folosit mai eficient.

Sparring-urile vor incepe sa semene foarte mult intre ele, repertoriul de tehnici folosit devenind limitat, astfel ca asta poate duce catre plictiseala.

Un alt dezavantaj este ca, la un moment dat, poti atinge un plafon ce va parea initial insurmontabil. In acel moment, singurele lucruri care vor functiona sunt consecventa si analiza atenta.

Insa nu este o situatie de alb sau negru. Poti varia perioade in care lucrezi specializat cu perioade in care nu faci asta sau o faci, dar nu esti la fel de concentrat pe acest lucru. Cum am spus mai sus, eficienta in acest caz poate scadea, insa cu acest gen de eficienta ar trebui sa se preocupe mai mult sportivii profesionisti / competitorii si mai putin cei care fac de hobby sau nu au in plan sa participe la competitii.

John Danaher la Joe Rogan Experience!

John Danaher, unul din cei mai respectati antrenori de Jiu Jitsu din lume, a fost invitat in cadrul Joe Rogan Experience.

Subiecte abordate:

  • Inceputurile sale in Jiu Jitsu
  • Sistemul de atacuri pe picioare inventat de el
  • Meciul dintre Gordon Ryan si Roberto “Cyborg” Abreu
  • Abordarea sistematica asupra BJJ-ului pe care o preda
  • Starea sa de sanatate
  • Conceptul de arte martiale mixte
  • Atacurile pe picioare in MMA
  • Intoarcerea lui GSP in UFC