796 Views

 

de Tudor Mihaita, instructor Absoluto/RGDA

 

„1. Sa luam situatia in care sunteti in control deasupra  cu picioarele cuprinzand si unul din bratele adversarului. Acesta nu se poate misca in stanga, in dreapta, in spate, inainte, nu-si poate folosi una dintre maini deloc, iar cealalta (cum se poate vedea si in foto) nu va poate atinge (si chiar daca ar reusi, miscarea e limitata de sol si se mai lupta si cu gravitatia). In acelasi timp aveti toata aria de lovire (adica puteti incarca sau roti corpul cum doriti) si gravitatia e in favoarea voastra. Aceeasi situatie in lupta in picioare nu exista. Nici macar daca l-ati pune pe adversar intr-un colt, cu una dintre maini legate de corp cu o sfoara. Ce are in plus (sau poate avea  ) lupta la sol? Controlul si imbunatatirea pozitiei fata de adversar. Ceea ce multi cauta in picioare: cand il duci pe adversar in coltul ringului, cand cauti clinciul etc. Toate acestea fiind situatii de control si de pozitii avantajoase, fata de o situatie neutra cum este cea de libera miscare. Exemplul spune multe despre diferenta dintre lupta la sol si cea in picioare, care dupa parerea mea sunt 2 concepte total opuse de lupta. In prima prevaleaza tehnica, controlul si imbunatatirea pozitiei, in cea de-a doua tehnica si atributele fizice (forta, viteza, acceleratie, alonja, coordonare etc.). Toate trei conceptele luptei la sol pot fi invatate si imbunatatite permanent. Cele ale luptei (exceptand tehnica) cu mici exceptii si nu in parametrii impresionanti. Unele dintre ele, imposibil de imbunatatit: vezi alonja.

2. Aud uneori argumentul (intotdeauna al strikerilor): „Eu nu o sa ajung niciodata la sol. O sa mentin lupta in picioare”. „Ok, le spun. Te antrenezi sa nu fi facut KO si totusi sunt sanse mari intr-un meci, conflict etc. sa iti iei un KO. Te antrenezi sa nu ajungi la sol, cu parteneri care sunt specializati in asta: luptatori, judoka etc.?” Invariabil, raspunsul este nu. „Si atunci, daca nu poti evita un KO, pentru care te antrenezi permanent, cum poti evita o ducere la sol, pentru care nu aloci nici macar un antrenament?”

3. Va vedeti la 40, 45, 60, 70 de ani lovind palmare cu pumnul, izbind sacul cu tibia si facand sparring, peramanent cu riscul vanatailor, buzelor si arcadelor sparte (in cele mai fericite cazuri)?”