fbpx
Bogdan Cristea, luptatorul roman de MMA din Olanda

Absoluto Blog a aflat recent de existenta unui luptator roman de MMA din Olanda. In urma investigatiilor jurnalistice ale prietenului nostru, Dragos Galateanu, am aflat ca se numeste Bogdan Cristea si ca lupta pentru team-ul Kops din Amsterdam. Primul sau meci in MMA, impotriva lui Danny ver Bergen, un luptator cu 7 dispute la activ, s-a incheiat la egalitate.

Aveti mai jos, cateva imagini cu Bogdan inaintea galei de debut „Shooto Holland – Ultimate Glory 3” si din timpul meciului (pentru mai multe imagini vizitati: http://picasaweb.google.com/kamran1923/BogdanVSDannyVdBergen20Mei2007), cat si lupta sa:

Prima parte a meciului:

[google 341880703673187889&hl=nl]

Partea a doua a meciului:

[google 538604856842267458&hl=nl]

120 Views0
Ciprian Sora, in exclusivitate: „Dupa gala ma intorc la BJJ”

Revenit in tara dupa un stagiu de pregatire in Olanda, Ciprian Sora s-a destainuit, in exclusivitate pentru Absoluto Blog: „Sunt pregatit pentru meciul cu Vondracek. Abia astept dupa gala sa ma intorc la antrenamentele de BJJ”. Vedeta Local Kombat, unul dintre impatimitii de BJJ, asteapta gala Local Kombat 26, de vineri 15 iunie, pentru a-si lua revansa in fata cehului Peter Vondracek. In acest scop a urmat doua saptamani de pregatire intensa la sala lui Peter Aerts, din Olanda. Printre alti sportivi, a avut ocazia sa faca un sparring cu Pedro Rizzo, fost luptator UFC care isi va face, in curand, revenirea in circuitul MMA. „Au fost doua saptamani foarte intense, cu doua antrenamente pe zi. Sunt sigur ca rezultatul acetui efort se va vedea in meci”, a concluzionat Sora, care a fost invitat de Peter Aerts sa urmareasca din sala gala K-1 Amsterdam.

Absoluto/RGDA ii ureaza succes lui Ciprian si il asteapta la o sesiune de sparring… doar in BJJ! 😀

Ciprian Sora

48 Views0
Nou sistem de monitorizare a progresiei la Absoluto/RGDA

Absoluto/RGDA introduce un sistem unic in antrenamentele de BJJ: analiza video. Este o modalitate de a analiza situatia prezenta a sportivilor si, in acelasi timp, a evolutiei viitoare prin comparatia cu o sesiune video ulterioara. Iata un exemplu, intr-un sparring intre Claudiu si Catalin. Cu mentiunea ca ambii au fost mult prea precauti pentru scopul propus (poate ca s-au emotionat in fata camerei :D)…

[google -8880907658081962569]

„Analiza video: sparring Claudiu vs. Catalin

Claudiu:

00:30: prinderea in garda trebuie sa fie cat mai hotarata (desi nu a fost cazul aici). Controlul pe care il poti avea poate varia, insa ca regula generala e obligatoriu sa-l controlezi de unul dintre gulere (iti ofera posibilitatea sa tragi spre tine trunchiul sau, ca sa-ti poti incolaci picioarele, atunci cand e vorba de garda inchisa si, mai mult, iti permite sa incepi sa-i rupi postura fara a-i da timpul necesar sa se pozitioneze). Controlul pe gulerul opus mainii (mana stanga – gulerul drept) ofera deja un avantaj pentru ca deschide multe posibilitati de strangulare. Cealalta mana incearca sa previna blocarea actiunii din partea adversarului. In cazul de fata, cel mai indicat este sa actioneze deasupra cotului drept al adversarului (spre exterior) pentru a facilita trecerea picioarelor pe sub brat.

00:40 din primele momente in care garda este inchisa trebuie sa cauti sa ai un control cat mai bun asupra adversarului care sa-ti permita sa-i rupi postura. Una dintre maini trebuie sa intre cat mai adanc in guler. Acolo se creeaza cea mai buna parghie pentru a-i rupe postura. Miscarile simultane: tragerea cu mana, ridicarea picioarelor si tragerea lor spre piept sunt esentiale pentru a obtine rezultatul dorit.

00:50 in general, controlul asupra manecii aproape de palma se face pentru a rupe o priza (nu era cazul), pentru a intra cu carlig sub acea mana (underhook), pentru a pregati un atac (triunghi sau omoplata de cele mai multe ori) sau pentru a tranzitiona intr-un alt tip de garda (de ex.: spider). Folosirea prizei pe maneca, fara complementarea ei cu o priza pe guler si folosirea picioarelor in acelasi timp, este inutila in cazul in care se doreste ruperea posturii

01:10 tentativa de armbar incepe bine prin incercarea de a trece bratul adversarului de centrul imaginar al torsului. Trebuie insa sprijinita prin folosirea celuilalt brat, care va actiona deaupra cotului. In general, orice situatie in care bratul adversarului se apropie de centrul imaginar al torsului, trebuie sprijinita prin postarea piciorului de pe aceeasi parte, in soldul acestuia sau, mai departe, in pozitia pit-stop (ambele picioare incrucisate peste unul dintre umeri), pentru a-l impiedica sa revina la pozitia initiala, asa cum s-a intamplat in tentativa de la 01:15. Miscarea de solduri si pozitionarea picioarelor au fost foarte bune. A lipsit insa presiunea asupra bratului ceea ce i-a permis adversarului sa gaseasca spatiul necesar prin care sa-si retraga cotul din situatia defavorabila. Tranzitionarea in pit-stop era cea mai buna solutie in acel moment. In ultim instanta, mentinerea prizei pe maneca, coroborata cu pozitionarea soldurilor si a picioarelor putea duce la o tentativa de inversare pendulum.

01:25 remarcabila setarea kimurei prin fortarea adversarului sa-si pozitioneze mana in exteriorul gardei, pentru a rupe priza de pe pantalon (tentativa de inversare prin pedulum pentru kimura).

01:36 foarte buna intentia de a continua kimura cu o inversare. Eliberarea prizei pentru kimura, pentru a te ajuta de una dintre maini sa ajungi deasupra, trebuie sa aiba in vedere ca mana adversarului trebuie blocata in continuare. Ai eliberat priza, nu ai reusit inversarea si ai pierdut si kimura. Exista o pozitionare specifica a bratului atunci cand se doreste o inversare din priza de kimura (bratul care trece peste triceps nu mai prinde celalalt brat al tau, ci antebratul adversarului). Din momentul in care ai prins priza de kimura soldurile trebuie sa se deplaseze in aceeasi parte cu priza.

02:01 posibilitate de a ataca cu omoplata. Bratul era controlat de maneca si trebuia scos in lateral.

02:05 posibilitate perfecta de a ataca prin triunghi.

02:10 inversare superba (nota: 8 ), cu mentiunea ca o priza pe guler ti-ar fi facilitat ajungerea in control deaupra. Este modalitatea clasica de a executa inversarea foarfeca, pentru ca priza pe guler iti permite sa urmezi traiectoria torsului adversarului si sa ajungi in control deasupra. Priza pe maneca (prize pe maneci = doua lungimi de brat intre tine si torsul adversarului vs. priza pe maneca si priza pe guler = o singura lungime de brat) i-a creat suficient spatiu adversarului sa te blocheze cu genunchiul.

02:17 in demigarda trebuie sa cauti sa ocupi o pozitie deaupra adversarului care sa-i limiteze posibilitatea de a sta pe o parte. Mana ta dreapta trebuie sa vina pe sub capul lui si sa-i preseze maxilarul cu umarul. Mana stanga cauta in permanenta carligul pe sub bratul drept al adversarului. In acest sparring, mana ta dreapta, cu priza pe guler ii permite adversarului sa intre mult sub tine (nu s-a intamplat aici, insa un luptator care stie cum trebuie sa lucreze in demigarda asta va incerca) si risti sa fi inversat usor sau iti intre in control spate.

02:34 depasirea de demigarda prin rotirea spre picioarele adversarului trebuie facuta fie cand ii presezi maxilarul cu umarul (drept) avand mana sub cap, fie atunci cand te asezi pe trunchiul lui (si nu pe mainile sale). Cand picioarele nu pot fi desfacute te poti ajuta de mana stanga si de genunchiul piciorului drept (impingand in pulpa lui).

03:09 perfect sesizata intentia adversarului de a inversa pozitia, cu trecere in control deasupra si stabilirea controlului prin postarea in maini (nota 10)

03:13 foarte buna atacarea armbarului, instinctiva, la chiar prima greseala a adversarului, insa tehnica nu a fost ideala (nu ai creat presiune pe cap, nu te-ai inclinat indeajuns, nu ai trecut razant piciorul peste capul lui; nota: 8 ). Odata ajuns in pozitia de aplicare a tehnicii trebuie sa pui presiune cu picioarele asupra adversarului pentru a-l impiedica sa se ridice si sa folosesti mana stanga pentru a-l controla de un picior (pentru a-l impiedica sa faca podul). Ai luat presiunea de pe el, incercand sa-i desfaci bratele cu ambele picioare ceea ce i-a permis sa vina deasupra ta si sa-si traga cotul de pe trunchiul tau.

03:23 odata ce a iesit din armbar, il puteai ataca cu o omoplata pe celalalt brat sau cu un triunghi asa cum am crezut ca vei face cand ai recuperat garda.

03:56 atunci cand adversarul se afla in control lateral te intereseaza sa ai postura (de box), sa fii grupat si pe-o parte, ca sa poti recupera garda sau sa ajungi in genunchi. In niciun caz nu te intereseaza sa-l tii aproape de tine in clinci, ci din contra sa-ti folosesti bratele pentru a crea spatiu intre tine si el.

04:18 avand in vedere ca nu esti in postura de box, ii e destul de usor sa-ti atace bratul stang

05:18 aceeasi lipsa a posturii corecte ce ii poate permite adversarului sa “urce” spre umeri si sa izoleze bratele

05:34 excelenta iesire prin folosirea concomitenta a tuturor mijloacelor necesare: miscare de solduri, creare de spatiu cu bratul drept, agatarea piciorului adversarului cu propriul picior stang, tragerea genunchiului drept spre piept (nota: 10). Buna si intentia de a finaliza complet iesirea, cu toate ca adversarul creeaza presiune pe maxilar.

 

PLUSURI:

– miscarile soldurilor (in special in garda)
– tentativele de finalizare din garda
– calmul in executarea tehnicilor

MINUSURI:

– lipsa controlului asupra posturii adversarului
– tentative de finalizare nesustinute de o forma cat mai stransa
– lipsa posturii corecte in control lateral si control deasupra, ambele sub adversar”
 

49 Views0
Luptatorii de BJJ in MMA-ul de azi

BJJ-ul are o problema astazi in ceea ce priveste MMA-ul. Foarte multi luptatori de BJJ isi permit sa traiasca din castigurile pe care le aduce sportul pe care il practica: predau la o sala, acorda antrenamente private, dau seminarii, participa la concursuri etc. Ca sa evaluam cat de cat sumele care se invart in jurul lor, sa o luam pe rand. Abonamentul lunar in SUA pentru BJJ este rareori sub 100 $. La RGDA NJ este 125 $, ajungand pana la 200 $ la Renzo Gracie (in Manhattan). Asta in timp ce majoritatea AM nu taxeaza mai mult de 70 $ pe luna, iar in unele cazuri ajungand la 40 $ (pentru Judo). Nu toti au 500 de elevi ca Renzo. Majoritatea au in jur de 50. Un antrenament privat costa, in majoritatea cazurilor, cat antrenamentul pe o luna. Taxa pentru un seminar este rar sub 100 $. Iar premiile in competitiile de grappling sunt din ce in ce mai mari: la ADCC castigarea cat. iti aduce 10.000 $, iar Open-ul 40.000 $. O competitie recent desfasurata in Anglia a oferit un premiu de 10.000 de lire sterline pentru locul I!
Situatia s-a schimbat mult, odata cu popluaritatea marita a BJJ-ului, cand practicantii de top trebuiau sa-si castige existenta, dar si sa-si faca un nume, din participarea in lupte MMA. Cei care intra acum in MMA cu gandul de a ajunge sa lupte in UFC (de exemplu) pe 3.000 $ la debut sunt in majoritate striker-i sau wrestler-i care isi pot castiga cu greu existenta din activitati colaterale.
In ultimii ani tranzitiile din BJJ-ul de top spre MMA se numara pe degete. Pentru ca un tip precum Garcia (care si-a deschis si el de cateva luni sala in Manhattan) sa accepte un contract in MMA, trebuie sa primeasca bani multi. Ca sa renunte la antrenamentele sale zilnice pe formatul de grappling, pentru o pregatire care sa includa striking si modificari vizibile pentru grappling, inseamna sa-si iasa din forma in care se afla la momentul actual.
Cel mai probabil o face pentru castigurile pe termen scurt si nu pentru o cariera. Exemplul perfect e Pe De Pano. A intrat in UFC doar cu BJJ-ul pe care il avea. Si a ajuns pana acolo incat Arlovski a avut o victorie controversata impotriva lui.
Apoi, cei care sunt luptatori de top in BJJ, sunt persoane care iubesc ceea ce fac. Ca sa intri in MMA, trebuie sa-ti placa acest lucru. Acum se formeaza o noua generatie, care infulentata de imaginea puternica pe care MMA-ul o are (UFC, Pride, TUF etc.), isi va dori o cariera in astfel de competitii.
Roger Gracie are si numele, si titlurile din grappling si o prima victorie in MMA. Declara recent ca nu se gandeste deocamdata sa revina in ring. Cand castigi 40.000 $ pentru un super-fight la ADCC, de ce sa te bagi intr-o sala sa dai in palmare, sa-ti modifici stilul de grappling si sa intri intr-un meci in care iti iei pumni si picioare in cap?
Fata de Roger, Marcelo va trebui sa-si modifice profund stilul de grappling: fara trecere la spate (armdrag) din priza pe mana, fara intrari la un picior cu tranzitie in control spate, fara garda x, fara inversari din pozitia pentru finalizare pe picior… Si nu cred ca merita…

In imagine, Roger Gracie, finalizand prin armbar meciul de debut in MMA, impotriva lui Ron Waterman:

50 Views0
Regulamentul competitiilor de Jiu Jitsu Brazilian

Acesta este regulamentul oficial al CBJJ (tradus in romana cu ceva eforturi pentru ca si in varianta portugheza si in cea engleza este ambiguu si uneori ilogic).

ARTICOLUL 1 – SUPRAFATA DE COMPETITIE

Locul in care competitia va avea loc va fi compus din 2 sau mai multe suprafete de lupta, inconjurate de spatii ce vor fi ocupate de asistenti, arbitrii, oficialii care cronometreaza meciurile, inspectori, personal de securitate si un deprtament disciplinar numit de organizatori, care mentine o conduita etica in randul antrenorilor, instructorilor, arbitrilor sau a altor persoane care incearca sa impiedice buna desfasurare a competitiei.

SUPRAFETELE DE LUPTA: fiecare suprafata trebuie sa masoare min. 64 de metri patrati sau max. 100 de metri patrati. Aceasta suprafata va fi separata in doua suprafete mai mici. Prima dintre ele, cea interioara, trebuie sa fie compusa din minimum 18 saltele de culoare verde. A doua, cea exterioara, trebuie sa fie compusa din 14 saltele de culoare galbena sau orice alta culoare in afara celei verzi.

ARTICOLUL 2 – SUPORTUL TEHNIC

MASA CENTRALA: este masa de unde este coordonata competitia si ii gazduieste pe announcer si oficialii competitiei. Va fi amplasata in fata fiecarei suprafete de lupta. Paralel cu aceasta, se gasesc scaunele arbitrilor si scaunul celui care noteaza evolutia meciurilor (numit in continuare “notekeeper”). Langa scaunele arbitrilor se gaseste un scaun ocupat de inspectorul de arbitraj. Este de datoria inspectorului de arbitraj ca actul de arbitrare sa fie fara greseala si sa verifice datele de inscriere ale competitorilor.

A. Scaunele si mesele:

Vor fi plasate strategic pe marginea suprafetelor de lupta pentru a oferi o cat mai buna vizibilitate asupra desfasurarii actiunii.

B. Tabela de scor:

Pentru fiecare suprafata de lupta exista 2 tabele, ce indica scorul, pe orizontala. Vor fi plasate la extremitatile mesei, pentru a fi usor observabile de catre comisia de arbitrii si spectatori.
 
C. Cronometrele:

Indica perioada de desfasurare a meciurilor si prelungirile.

ARTICOLUL 3 – ARBITRAJUL

Arbitrul de saltea (numit in continuare “arbitru central”) este autoritatea cea mai inalta de pe saltea si are dreptul sa descalifice sportivii in timpul desfasurarii meciului. Nu exista o alta autoritate care sa poata schimba aceasta decizie. Arbitrul central este asistat de oficialul care detine cronometrul (numit in continuare “timekeeper”). In cazul in care arbitrul central este in incapacitatea de a asigura arbitrarea meciului, inpectorul de arbitraj are dreptul sa il inlocuiasca.
In timpul meciului arbitrul trebuie sa directioneze in permanenta sportivii catre mijlocul suprafetei de lupta. In cazul in care sportivii ies din suprafata de lupta, in timpul meciului, arbitrul va da comanda “STOP” si in acelasi timp va face din mana gestul corespunzator. La auzul comenzii, sportivii trebuie sa isi mentina pozitiile fara a se misca. Aceeasi situatie se va aplica atunci cand 2/3 din suprafata corpului unuia dintre sportivi se afla in afara suprafetei de lupta. Arbitrul central poate fi ajutat de timekeeper pentru a muta sportivii in mijlocul suprafetei de lupta. In cazul in care cei doi nu reusesc sa-i mute pe sportivi, acestora din urma li se va cere sa se deplaseze spre mijlocul saltelei si sa ocupe aceeasi pozitie unul fata de celalalt.
Arbitrul central nu va permite interventia nimanui in timpul meciului. Medicii au dreptul sa intre pe suprafata de lupta doar atunci cand arbitrul central le-a permis acest lucru.
In timpul meciului, arbitrul central sau oficialii de la masa centrala nu au dreptul sa discute cu sportivii.
Expirarea timpului va fi determinata de catre timekeeper. Acesta ii va semnala imediat, sonor si vizual, arbitrului central, acest lucru.
Dupa ce meciul a luat sfarsit, arbitrul central poate acorda un punct-avantaj (numit in continuare “avantaj”) sportivului care a avut o tentativa de finalizare sau o incercare de a mentine o pozitie favorabila fara timpul necesar validarii, cu exceptia proiectarilor.
Oficialii de la masa centrala actualizeaza pe tabela scorul, in functie de indicatiile arbitrului central. Masa centrala va avea doua tabele oficiale ce contin culorile verde, galben si alb, pentru a indica punctele si punctele-avantaj.
Notitele vor fi marcate de catre oficialii care mentin scorul. Acestea nu pot fi modificate si trebuie sa reflecte intru totul indicatiile arbitrului central.

OBSERVATIE: Conform regulamentului CBJJ, la fiecare suprafata de lupta vor oficia 3 arbitrii. Atunci cand meciul este in desfasurare, modul de reglementare a situatiilor decizionale va fi acesta:

1. Arbitrii de margine au aceeasi autoritate ca si arbitrul central. Acest lucru inseamna ca toti cei trei arbitrii pot indica punctele, avantajele si penalizarile.
2. Acordarea punctelor si/sau avantajelor si/sau penalizarilor se va face dupa principiul “majoritatii” (ex. 2 contra 1).
3. In situatia in care cei trei arbitrii vor avea decizii diferite, aceasta va fi tratata pe principiul “mediu” (ex. arbitrul central acorda 3 puncte pentru o depasire de garda, unul dintre arbitrii de margine acorda un avantaj, iar cel de-al doilea arbitru de margine nu indica nimic. Decizia va fi avantaj, avand in vedere ca este decizia “medie” intre cele doua extreme).

Important: Orice situatie care nu poate fi determinata cu ajutorul regulamentului va fi lasata la latitudinea arbitrilor.

Pozitia si datoria arbitrului central

Arbitrul central este obligat sa ramana in suprafata de lupta pentru a se asigura ca reuseste sa ia cele mai bune decizii. 
Arbitru central va acorda primului sportiv care intra pe saltea o centura galben-verde pentru identificare si il va pozitiona pe acesta in partea sa dreapta, in cazul in care gi-urile sportivilor sunt de aceeasi culoare. Celalalt sportiv va trebuie sa se pozitioneze in partea stanga a arbitrului si dupa formulele de politete, arbitrul central va anunta inceputul meciului prin: “LUPTA!”.
Proiectarile sportivilor, prin decizia arbitrului central, vor fi notate corespunzator, pe tabela de marcaj sau pe foile oficiale de catre cel care tine scorul (numit in continuare “scorekeeper”). In cazul unei situatii de egalitate scorekeeper-ul va ridica cele doua steaguri simultan. Dupa aceasta, arbitrul central il va indica invingator pe sportivul care a dovedit ca a actionat mai mult cu scopul de a obtine victoria. Situatiile de egalitate nu pot aparea. Arbitrul central va decide cine este invingatorul, iar decizia sa este irevocablia.
Arbitrul central va asigura buna desfasurare a meciului verificand la inceputul meciului: suprafata de lupta, suportul tehnic, gi-urile, masurile de igiena luate, oficialii etc.
Arbitrul central trebuie sa se asigure ca nu exista persoane independente de meci care sa pericliteze desfasurarea meciului sau integritatea fizica a sportivilor.

PUNCTAJUL PE TABELA DE SCOR

Tabela indica urmatoarele situatii de lupta:
4 puncte – control deasupra, control spate
3 puncte – depasire de garda
2 points – proiectari, inversari si control prin fandare
– 1, – 2 etc.  – penalizari
1, 2 etc. – avantaje

Avantaj

Arbitrul urmareste mai intai marcarea punctelor, apoi a avantajelor si, in cele din urma, a penalizarilor. Aceasta este si ordinea prin care va fi interpretata tabela de marcaj.
Verificarea sportivilor
Arbitrul central se va asigura ca sunt corespunzatoare cu regulamentul: unghiile sportivilor, gi-urile acestora (prin verificarea culorii si folosirea unitatii de masurare) si centurile.

ARTICOLUL 4 – INDICATIILE ARBITRULUI

Arbitrul central indica prin gesturi deciziile pe care le ia, dupa cum urmeaza:

(Pentru a indica sportivul asupra caruia ia o decizie va gesticula cu bratul care corespunde acestuia, in functie de culoarea gi-ului sau a centurii)

– Proiectare, inversare si control prin fandare: Arbitrul central va ridica bratul corespunzator sportivului asupra caruia ia decizia, indicand cele doua puncte pe care le acorda, cu ajutorul degetelor.
– Depasire de garda: Arbitrul central va ridica bratul corespunzator sportivului asupra caruia ia decizia, aratand cele trei puncte pe care le acorda, cu ajutorul degetelor.
– Control deasupra si control spate: Arbitrul central va ridica bratul corespunzator sportivului asupra caruia ia decizia, aratand cele patru puncte pe care le acorda, cu ajutorul degetelor.
– Penalizare: Arbitrul central isi va incrucisa bratele cu pumnii stransi, dupa ce a indicat sportivul asupra caruia ia decizia, pentru ca apoi sa acorde un avantaj celuilalt sportiv.
– Avantaj: Arbitrul central indica decizia prin flexarea in plan orizontal in dreptul umerilor, lateral, cu bratul corespunzator sportivului asupra caruia ia aceasta decizie.
– Intreruperea meciului: Arbitrul central indica decizia prin deschiderea bratelor in plan orizontal la nivelul umerilor, lateral.
– Intreruperea cronometrarii in timpul meciului: Arbitrul central indica decizia prin impreunarea palmelor una peste cealalta pentru a forma litera “T”, iar timekeeper-ul va opri cronometrarea.
– Descalificare: Arbitrul central indica decizia prin ridicarea bratelor si impreunarea lor, indicand apoi sportivul asupra caruia a fost luata decizia.
– Anularea unui punct: Arbitrul central indica decizia prin ridicarea bratului cu care a luat decizia initiala si, apoi, il roteste.
– Blocare: Arbitrul central indica decizia prin rotirea bratelor in fata sa, unul deasupra celuilalt.
– Inceperea luptei: Arbitrul central indica decizia prin unirea bratelor in fata sa.

ARTICOLUL 5 – REZULTATUL MECIULUI

Nu poate exista o situatie de egalitate. Meciurile vor fi decise prin:

1 – FINALIZARE
2 – DESCALIFICARE
3 – PIERDEREA CUNOSTIINTEI
4 – LA PUNCTE
5 – PRIN AVANTAJ/E

A. FINALIZARE

Se considera finalizare atunci cand tehnica executata de unul dintre sportivi il forteaza pe celalalt sa se considere invins prin:
a) lovirea cu palma a saltelei sau a adversarului intr-o maniera vizibila
b) lovirea cu talpa a saltelei (in cazul in care nu-si poate folosi palmele)
c) cererea verbala, ce indica oprirea meciului, adresata arbitrului (in cazul in care nu-si poate folosi nici palmele, nici talpile)
d) cererea verbala, ce indica oprirea meciului, in cazul unei accidentari sau a imposibilitatii de a mai continua lupta
De asemenea:
e) arbitrul central poate opri meciul si acorda victoria unuia dintre sportivi atunci cand acesta, prin tehnica folosita, poate produce o accidentare grava celuilalt sportiv
f) antrenorul unuia dintre sportivii implicati in meci poate solicita oprirea meciului, fie prin cerere verbala adresata arbitrului central, fie prin aruncarea prosopului pe suprafata de lupta
g) atunci cand unul dintre sportivi se afla intr-o tehnica de finalizare si semnalizeaza verbal durerea, este de datoria arbitrului sa opreasca meciul si sa acorde victoria sportivului care a aplicat tehnica de finalizare
Arbitrul central poate opri meciul atunci cand unul dintre sportivi este accidentat sau atunci cand medicul ii indica faptul ca acesta nu mai poate continua lupta. In acest caz, victoria va fi acordata celuilalt sportiv, atata timp cat accidentarea nu a fost produsa ca urmare a unei actiuni care incalca regulamentul si care poate atrage descalificarea.
h)  situatia in care unul unul dintre sportivi acuza crampe musculare va fi tratata ca si renuntarea la lupta
B. DESCALIFICARE

ACTIUNI ILEGALE GRAVE:

Vor fi considerate “actiuni ilegale grave” acele actiuni care atrag imediat descalificarea de catre arbitrul central. Acestea sunt, dupa cum urmeaza:

a) folosirea unui limbaj inadecvat sau alte actiuni care dovedesc lipsa de respect fata de persoanele aflate in locul de desfasurare al competitiei
b) introducerea degetelor in ochi, muscarea, tragerea de par a unuia dintre sportivi de catre celalalt, atrag descalificarea acestuia din urma. Aceeasi decizie va fi luata cand unul dintre sportivi va incerca sa-si accidenteze adversarul in zona genitala sau isi va folosi bratele, picioarele sau capul, cu aceeasi intentie sau cu intentia de a obtine un avantaj in desfasurarea luptei
c) situatia prin care orice parte componenta a gi-ului unuia dintre sportivi se rupe si acesta refuza sa si-l schimbe, desi arbitrul central i-a cerut sa faca acest lucru si i-a acordat timpul necesar acestei actiuni
d) situatia prin care unul dintre sportiv iese intentionat din suprafata de lupta, dupa ce a fost prins intr-o tehnica de finalizare, cu scopul de a nu fi obligat sa renunte la lupta. In astfel de cazuri, cand arbitrul central decide ca este vorba de o actiune ilegala de natura tehnica si nu de una disciplinara, sportivul sanctionat va putea sa continue participarea in categoria Open (daca actiunea ilegala s-a petrecut in categoria sa de greutate) sau atunci cand este vorba de un “sistem de trei”.

OBSERVATIE: Actiunea ilegala de natura tehnica va fi considerata cea care nu pericliteaza integritatea adversarului, fata de cea de natura disciplinara.

ACTIUNI ILEGALE MAI PUTIN GRAVE

“Actiunile ilegale mai putin grave” atrag de la sine urmatoarele penalizari:
– La prima abatere, sportivului in cauza i se va acorda un avertisment verbal
– La cea de-a doua abatere, adversarul sportivului in cauza va primi un avantaj.
– La cea de-a treia abatere, adversarul sportivului in cauza va primi doua puncte.
– Dupa cea de-a treia abatere, arbitrul central are datoria de a-l descalifica pe sportivul in cauza, pentru orice alta abatere pe care o comite

Vor fi considerate “actiuni ilegale mai putin grave” urmatoarele:

a) Situatia in care unul dintre sportivi ingenuncheaza, fara a avea o priza pe gi-ul adversarului.
b) Situatia in care unul dintre sportivi se deplaseaza spre colturile suprafetei de lupta sau atunci cand, aflat in lupta la sol, se taraste, rostogoleste, ridica in picioare etc., cu intentia de a evita lupta
c) Situatia in care unul dintre sportivi evita lupta indepartandu-si de pe corp gi-ul sau ajutandu-si adversarul ca gi-ul sa-i fie indepartat de pe corp, cu intentia vadita de a opri lupta
d) Situatia in care unul dintre sportivi isi introduce degetele in interiorul manecilor sau pantalonilor adversarului sau prinde cu ambele maini centura acestuia din urma
e) Situatia in care unul dintre sportivi refuza lupta (“blocare”), atunci cand se afla in garda adversarului sau il are pe acesta in garda. Prinderea adversarului cu scopul de a refuza lupta, ridicarea in picioare sau alte situatii care impiedica desfasurarea luptei vor fi considerate “actiuni ilegale mai putin grave”. In acest caz, este de datoria arbitrului central sa acorde o perioada-limita de 20 de secunde, prin pronuntarea cuvantului “LUPTA”, insotit de gestul corespunzator. La sfaristul perioadei-limita, daca sportivul in cauza nu si-a schimbat pozitia sau nu a dat semne vizibile ca se implica in lupta, arbitrul central pronunta din nou cuvantul “LUPTA”, insotit de gestul corespunzator, si il penalizeaza pe sportivul in cauza, acordandu-i un avantaj adversarului acestuia. Daca sportivul in cauza, refuza lupta in continuare, arbitrul central pronunta cuvantul “STOP”, ii acorda doua puncte adversarului acestuia si le indica ambilor sportivi sa reinceapa lupta din picioare, in pozitii neutre, unul fata de celalalt, cu posibilitatea de a il descalifica la o noua abatere pe sportivul in cauza.

OBSERVATIE: O penalizare ce atrage imediat pierderea a 2 puncte, va fi aplicata atunci cand unul dintre sportivi se deplaseaza in afara ringului cu intentia vadita de a evita o inversare, pe care arbitrul o considera ca si finalizata sau atunci cand unul dintre sportivi iese intentionat din suprafata de lupta dupa ce a fost prins intr-o tehnica de finalizare, cu scopul de a nu fi obligat sa renunte la lupta, dar situatia nu este judecata conform paragrafului “e”, din articolul “Descalificare”.

C. PIERDEREA CUNOSTIINTEI

Se considera meci pierdut prin “pierderea cunostiintei” atunci cand aceasta a survenit in urma unei situatii ce nu contravine cu regulamentul: tehnica de strangulare, presiune, proiectare etc.

D. PUNCTE

PUNCTE POZITIVE

Prin natura sa, competitia este creata astfel incat sportivul sa-si foloseasca atributele tehnice pentru a termina meciul printr-o finalizare sau prin a-l neutraliza pe adversar. In aceeasi idee, scopul sportivului este acela de a-si folosi tehnica pentru a acumula puncte prin pozitionare si/sau a-l forta pe adversar sa incaseze puncte negative.

IMPORTANT

Sportivul nu poate obtine puncte cand revine intr-o pozitie pentru care a fost punctat, dupa ce schimba aceasta pozitie in mod intentionat. (Ex.: daca sportivul isi controleaza adversarul prin “control prin fandare” si schimba pozitia de “control lateral” din partea stanga a adversarului in cea dreapta, nu va mai primi puncte pentru un nou “control prin fandare”)
Nu vor fi scordate puncte sportivului care isi imbunatateste pozitia atunci cand este prins intr-o tehnica de finalizare. Punctele vor fi acordate numai atunci cand a reusit sa se apere complet in fata tehnicii de finalizare. (Ex.: daca sportivul se afla in “control deasupra” peste adversarul sau, dar este prin intr-o “ghilotina”, va primi puncte doar dupa ce va reusi sa se apere complet de aceasta tehnica de finalizare)

Ordinea importantei pozitiilor in rezultatul final al meciului

Pozitiile pe care sportivii le ocupa unul fata de celalalt sunt relevante pentru strategia de lupta si intentia de a finaliza lupta inainte de limita. Atunci cand nu exista o tehnica de finalizare, pozitiile vor fi cele care, prin transfer, vor determina castigatorul meciului.

a) PROIECTARE: se considera orice forma de trimitere a adversarului la sol, cu acesta atingand suprafata de lupta cu spatele – 2 puncte. Daca adversarul este trimis la sol, dar nu ajunge pe spate, cel care a executat tehnica trebuie sa-l imobilizeze in aceasta pozitie pentru cel putin 3 secunde, pentru a obtine cele 2 puncte.

OBSERVATIA 1: proiectarea finalizata in afara suprafetei de lupta va fi luata in considerare doar in cazul in care sportivul care a initiat-o se afla cu ambele picioare pe suprafata de lupta in momentul initierii
OBSERVATIA 2: in situatia in care sportivul asupra caruia a fost executata o proiectare avea unul dintre genunchi in contact cu solul, cel care a executat proiectarea va obtine cele 2 puncte doar in cazul in care avea ambele talpi in contact cu solul. In cazul in care sportivul asupra caruia a fost executata o proiectare avea ambii genunchi in contact cu solul, cel care a executat proiectarea va trebui sa ajunga in control lateral si sa mentina pozitia pentru a obtine un avantaj.
OBSERVATIA 3: Atunci cand un sportiv incearca o “intrare la ambele picioare”, iar adversarul sau se aseaza pe saltea si executa o “inversare”, primul dintre ei nu va obtine puncte pentru proiectare, iar cel de-al doilea va obtine 2 puncte pentru “inversare”.
OBSERVATIA 4: Atunci cand un sportiv initiaza o proiectare, dar ajunge intr-o pozitie inferioara, va obtine 2 puncte, iar adversarul sau va obtine un avantaj. Daca insa intiaza o proiectare si ajunge in garda adversarului sau si acesta executa o inversare, ambii vor obtine 2 puncte.

b) DEPASIRE DE GARDA: se considera atunci cand sportivul care se afla deasupra (in orice forma de “garda deschisa”, dar nu intr-o pozitie superioara) sau intre picioarele adversarului (“garda inchisa”)ajunge in partea laterala a corpului adversarului, controlandu-i trunchiul acestuia perpendicular sau longitudinal, fara a-I permite sa se miste, chiar daca se afla pe o parte sau pe spate – 3 puncte

OBSERVATIE: daca sportivul asupra caruia se executa depasirea de garda, se apara prin adoptarea “pozitiei testoasei” sau se ridica in picioare, adversarul sau va primi doar un avantaj.

c) CONTROL PRIN FANDARE: se considera atunci cand sportivul de deasupra isi controleaza adversarul punandu-si genunchiul pe abdomenul adversarului si are o priza pe maneca sau guler si cealalta pe centura sau pe pantaloni acestuia, iar piciorul celalalt este indreptat spre capul adversarului – 2 puncte

OBSERVATIE: daca sportivul asupra caruia se incearca un “control prin fandare” reuseste sa se apere in fata acestei tentative, adversarul sau va primi doar un avantaj.

d) CONTROL DEASUPRA: se considera atunci cand sportivul se aseaza pe trunchiul adversarului; adversarul poate fi pe stomac, pe o parte sau pe spate. Sportivul de deasupra va primi punctele chiar daca este asezat pe o mana a adversarului, dar nu si daca este asezat pe amandoua). Se considera „control deasupra” si daca cel de deasupra are un genunchi si talpa pe sol – 4 puncte

OBSERVATIE: daca sportivul care a ajuns in “control deasupra” are genunchii sau talpile pe picioarele adversarului, nu va primi puncte. De asemenea, daca unul dintre sportivi aplica un “triunghi” din garda si reuseste prin aceasta tehnica sa-si inverseze adversarul in “control deasupra”, situatia va fi tratata ca o “inversare” si nu ca un “control deasupra”.

e) CONTROL SPATE: se considera atunci cand sportivul prinde spatele adversarului, ii controleaza gatul si isi inconjoara picioarele in jurul taliei acestuia, cu calcaiele pozitionate pe partea interioara a coapselor acestuia, fara a-i permite adversarului sa iasa din aceasta pozitie – 4 puncte.

OBSERVATIE: punctele nu vor fi acordate in cazul in care calcaiele nu sunt pozitionate corect pe partea interioara a coapselor adversarului sau in cazul in care ambele picioare sunt pozitionate peste bratele adversarului. In situatia in care doar un picior este pozitionat peste unul dintre bratele adversarului, sportivul va primi cele 4 puncte.

f) INVERSARE: se considera atunci cand sportivul ce se afla sub adversar, avandu-l in orice tip de garda sau demi-garda (are unul dintre picioarele adversarului intre picioarele sale) reuseste sa ajunga deasupra prin inversarea pozitiei – 2 puncte

OBSERVATIA 1: daca tehnica de inversare nu este initiata din garda sau demi-garda, nu va fi considerata inversare.
OBSERVATIA 2: daca sportivul care a executat o inversare ajunge in spatele adversarului sau, va primi cele 2 puncte.
OBSERVATIA 3: daca un sportiv initiaza o inversare din orice tip de garda si ambii sportivi ajung in picioare, iar cel care a initiat inversarea executa o proiectare si ramane deasupra adversarului sau va primi 2 puncte.

PUNCTE CUMULATIVE

PUNCTE NEGATIVE (PENALIZARI)

Acestea sunt penalizari pe care sportivii le pot primi atunci cand comit trei abateri (vezi PENALIZARI).

Blocare: In cazul in care adversarul blocheaza evolutia luptei prin stagnarea fortata (ex. in “control lateral”, in picioare etc.), fara a cauta sa-si imbunatateasca pozitia sau finzlizarea. In aceasta situatie, este de datoria arbitrului sa aplice regulamentul conform paragrafului “Actiuni ilegale mai putin grave” punctul e).

AVANTAJE

Se va considera “avantaj” atunci cand unul dintre sportivi initiaza, dar nu reuseste sa finalizeze o tehnica fundamentala a luptei: proiectare, inversare, depasire de garda sau tehnica de finalizare.
• Avantaj realizat prin initierea unei proiectari: se acorda sportivului care aproape ca finalizeaza proiectarea, atunci cand exista o dovada clara a dezechilibrarii adversarului sau.
• Avantaj realizat in “garda inchisa” (atunci cand sportivul aflat dedesubt are picioarele incolacite in jurul trunchiului adversarului sau):
– se acorda sportivului aflat deasupra atunci cand este in ofensiva si este in situatia iminenta de a depasi garda, dar este blocat printr-un efort vizibil de adversarul sau (ex. trecerea in demi-garda)
– se acorda sportivului aflat dedesubt atunci cand exista o dovada clara a faptului ca a fost aproape de a finaliza o inversare, a-l pune pe adversar intr-o pozitie periculoasa sau a-l finaliza pe adversar ceea ce a dus la un efort defensiv din partea celui din urma.

OBSERVATIE: pentru ca avantajul sa fie acordat in urma unei tentative de inversare, sportivul care o executa trebuie sa-si deschida picioarele.
In cazul unei situatii de egalitate la sfarsitul meciului, este datoria arbitrului sa decida cui va acorda un avantaj in functie de criteriile de mai sus coroborate cu atitudinea ofensiva mai pronuntata (ex. initieri de proiectari, tehnici de finalizare etc.)

ARTICOLUL 6 – RESTRICTII

In orice situatie arbitrul central are dreptul sa opreasca un meci atunci cand arbitrul central poate opri meciul si acorda victoria unuia dintre sportivi atunci cand acesta, prin tehnica folosita, poate produce o accidentare grava celuilalt sportiv
Tehnicile de finalizare asupra zonei cervicale nu sunt permise in nicio categorie de varsta, cu exceptia celor care ataca circulator sau respirator, in cadrul categoriilor “Copii” si “Adulti”, indiferent de centura
Sportivii sub varsta de 18 ANI au dreptul sa participe in cat. Open doar daca se incadreaza in cat. de greutate “mijlocie” sau mai mare.
Orice tip de incaltaminte, casti protectoare, obiecte vestimentare (in afara celor care sunt purtate de sportivele de sex feminin sub bluza gi-ului) care pot influenta rezultatul final al unui meci sunt interzise
La categoriile de varsta 4 – 15 ani, cand unul dintre sportivi aplica un “triunghi” si adversarul sau se ridica de la sol, este de datoria arbitrului sa se pozitioneze astfel incat sa-I poata proteja pe ambii sportivi, in special impotriva accidentarilor in zona cervicala

DE LA 4 LA 12 ANI:

TRANTIRE DIN GARDA
TEHNICI DE FINALIZARE ASUPRA BICEPSULUI
TEHNICI DE FINALIZARE ASUPRA INCHEIETURILOR MAINII
TRIUNGHI PRIN APASAREA CAPULUI
TEHNICI DE FINALIZARE ASUPRA PICIOARELOR
TEHNICI DE FINALIZARE ASUPRA ZONEI CERVICALE
STRANGULARE IZICHIEL
OMOPLATA
GHILOTINA FRONTALA
PROIECTARE PRIN FORFECARE

DE LA 13 LA 15 ANI:

TRANTIRE DIN GARDA
TEHNICI DE FINALIZARE ASUPRA BICEPSULUI
TEHNICI DE FINALIZARE ASUPRA INCHEIETURILOR MAINII
TRIUNGHI PRIN APASAREA CAPULUI
TEHNICI DE FINALIZARE ASUPRA PICIOARELOR
TEHNICI DE FINALIZARE ASUPRA ZONEI CERVICALE
STRANGULARE IZICHIEL
PROIECTARE PRIN FORFECARE

16 SI 17 ANI:

TRANTIRE DIN GARDA
TEHNICI DE FINALIZARE ASUPRA PICIOARELOR (cu exceptia celor care actioneaza asupra labei piciorului, fara a genera torsiunea genunchiului)
TEHNICI DE FINALIZARE ASUPRA ZONEI CERVICALE (cu exceptia celor care actioneaza si ca strangulare)
TEHNICI DE FINALIZARE ASUPRA BICEPSULUI
TEHNICI DE FINALIZARE ASUPRA INCHEIETURILOR MAINII
PROIECTARE PRIN FORFECARE

DE LA “ADULTI” PANA LA “SENIORI” (CENTURI ALBE, ALBASTRE SI MOV)

TRANTIRE DIN GARDA
TEHNICI DE FINALIZARE ASUPRA PICIOARELOR (cu exceptia celor care actioneaza asupra labei piciorului, fara a genera torsiunea genunchiului)
TEHNICI DE FINALIZARE ASUPRA ZONEI CERVICALE (cu exceptia celor care actioneaza si ca strangulare)
TEHNICI DE FINALIZARE ASUPRA BICEPSULUI
PROIECTARE PRIN FORFECARE

DE LA “ADULTI” PANA LA “SENIORI” (CENTURI MARO SI NEGRE)

TRANTIRE DIN GARDA
TEHNICI DE FINALIZARE ASUPRA ZONEI CERVICALE (cu exceptia celor care actioneaza si ca strangulare)
PROIECTARE PRIN FORFECARE
TEHNICI DE FINALIZARE ASUPRA PICIOARELE CE ACTIONEAZA ASUPRA GENUNCHIULUI PRIN RASUCIREA CALCAIULUI (“RASUCIRE”)

ARTICOLUL 7 – IGIENA

A. Gi-ul trebuie sa fie curat, uscat si fara mirosuri neplacute.
B. Unghiile, atat de la picioare, cat si de la maini, trebuie sa fie taiate si curate.
C. Sportivii cu parul lung trebuie sa-si lege parul, pentru ca acesta sa nu-l deranjeze pe adversar in timpul meciului.
D. Sportivilor nu li se permite sa-si vopseasca parul cu spray. Nerespectarea acestei reguli duce la descalificarea sportivului in cauza.

ARTICOLUL 8 – GI-UL

Competitorii vor trebui sa poarte un gi care sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

A. Sa fie confectionat din bumbac sau dintr-un material similar si sa fie in stare buna (fara rupturi sau desirari); Materialul nu trebuie sa fie excesiv de gros sau tare, astfel incat sa-l impiedice pe adversar sa execute tehnici cu ajutorul lui
B. Culorile trebuie sa fie negru, alb sau albastru, fara a fi permise combinatiile intre piese de diferite culori (ex. pantaloni albi – bluza gi-ului albastra)
C. Bluza gi-ului trebuie sa fie suficient de lunga, pana la coapse, sa ajunga cel putin pana la pumn cand bratele sunt intinse de-a lungul corpului si sa respecte indicatiile CBJJ si IBJJF, in ceea ce priveste lungimea manecilor
D. Centura trebuie sa fie rezistenta, de 4-5 cm latime, colorata corespunzator gradului sportivului. Aceasta va fi legata peste bluza gi-ului, la nivelul taliei, cu un nod dublu, suficient de stransa pentru a nu lasa bluza gi-ului sa se elibereze
E. Sportivii (in afara persoanelor de sex feminin) nu au dreptul sa poarte tricouri pe sub bluza gi-ului 
F. Este interzisa folosirea pantalonilor vopsiti, cu exceptia echipelor
Daca gi-ul unui sportiv nu corespunde cerintelor de mai sus, arbitrul va trimite sportivul sa-si schimbe gi-ul in cel mai scurt timp posibil. Daca acesta refuza schimbarea gi-ului, va pierde lupta si adversarul sau va fi declarat castigator.

ARTICOLUL 9 – CATEGORIILE DE VARSTA

COPII I  – 4, 5, 6 ani
COPII II  – 7, 8, 9 ani
COPII III  – 10, 11, 12 ani
CADETI  – 13, 14, 15 ani
JUNIORI  – 16 si 17 ani
ADULTI  – de la 18 la 29 de ani
MASTER  – de la 30 la 35 de ani
SENIORI I                 – de la 36 la 40 de ani
SENIORI II – de la 41 la 45 de ani
SENIORI III – de la 46 la 50 de ani
SENIORI IV – de la 51 la 55 de ani
SENIORI V  – peste 56 de ani

ARTICOLUL 10 – DURATA MECIULUI

COPII I (4, 5, 6 ani) – 2 MIN.
COPII II (7, 8, 9 ani) – 3 MIN.
COPII III (10, 11, 12 ani) – 4 MIN.
CADETI (13, 14, 15 ani) – 4 MIN.
JUNIORI (16 si 17 ani) – 5 MIN.
ADULTI (de la 18 la 29 de ani):

A. CENTURA ALBA – 5 MIN.
B. CENTURA ALBASTRA – 6 MIN.
C. CENTURA MOV – 7 MIN.
D. CENTURA MARO – 8 MIN.
E. CENTURA NEAGRA – 10 MIN.

MASTER (de la 30 la 35 de ani):

A. CENTURA ALBASTRA – 5 MIN.
B. CENTURA MOV – 6 MIN.
C. CENTURA MARO – 6 MIN.
D. CENTURA NEAGRA – 6 MIN.

SENIORI (peste 35 de ani, in functie de competitie):

A. CENTURA ALBASTRA – 5 MIN.
B. CENTURA MOV – 5 MIN.
C. CENTURA MARO – 5 MIN.
D. CENTURA NEAGRA – 5 MIN.

ARTICOLUL 11 – MODALITATEA DE ACORDARE A PUNCTELOR IN COMPETITIA PE ECHIPE, IN FUNCTIE DE CLASIFICAREA SPORTIVILOR

A. Locul I: 9 puncte
B. Locul II: 3 puncte
C. Locul III: 1 punct

ARTICOLUL 12 – MODALITATEA DE DEPARTAJARE IN CAZUL EGALITATII IN COMPETITIA PE ECHIPE

A. Numarul mai mare de medalii de aur castigate
B. Numarul mai mare de medalii de argint castigate
C. In functie de campionul cu cea mai inalta gradatie
D. In functie de campionul cel mai greu

ARTICOLUL 13 – ALTE DISPOZITII

A. Persoanele care nu fac parte dintre oficiali sau nu sunt antrenori ai sportivilor si sustin unul dintre sportivi in suprafata dedicata competitiei, pot atrage descalificarea sportivului in cauza. 
B. In cazul in care cei doi sportivi se accidenteaza involuntar si nu pot continua meciul, in cazul finalei, rezultatul va fi decis dupa urmatoarele criterii:
a) In functie de punctele si/sau avantajele obtinute pana la momentul accidentariiIf points or advantages are confirmed they will determine the winner.
b) Daca nu au fost acumulate puncte sau avantaje, meciul va fi declarat egal, ca unica abatere de la regula generala.
C. Daca ambii sportivi se ridica de la sol, situatia va fi judecata ca la inceputul meciului.
D. Pentru meciurile din finale, sportivilor li se va acorda o perioada de odihna dubla fata de celelalte situatii.
E. Pentru meciurile finale, sportivii li se vor acorda doua incercari pentru a se incadra in categoria de greutate, cu o perioada de timp de 30 de minute intre cele doua incercari.
F. In cazul in care intr-o categorie exista doar doi sportivi, iar unul dintre ei nu se prezinta la meci, cel prezentl va fi declarat invingator, iar cel absent nu va primi medalie si nici nu va fi clasificat.
G. In cazul in care unul dintre sportivi, in tentativa de depasire de garda, incearca fara succes o tehnica de finalizare asupra piciorului prin care ii permite adversarului sa ajunga deasupra, acesta din urma trebuie sa se apere impotriva atacului si sa mentina noua pozitie pentru cel putin trei secunde, pentru a fi considerata inversare (2 puncte). Daca sportivul care incearca finalizarea isi pune adversarul intr-un pericol vizibil de a fi finalizat, va primi un avantaj.
H. Sportivii nu au dreptul sa-si schimbe gi-ul, dupa cantarire, daca acest lucru nu a fost specificat de arbitrul central (caz in care trebuie din nou verificat). Nerespectarea acestei reguli atrage descalificarea.
I. Este permisa folosirea emblemelor pe gi. Acestea vor fi pozitionate dupa urmatoarea schema.

POZITIONAREA EMBLEMELOR PE GI:


 

 

180 Views0
Imagini de la gala K1 Dynamite USA

Iata cateva imagini surprinse de Kid Peligro, publicist si apropiat al familei Gracie, in timpul galei K1 Dynamite USA, acolo unde Royce Gracie l-a invins pe Sakuraba.

Royce Gracie indreptandu-se spre ceremonia de deschidere a competitiei:

O parte din staff-ul lui Royce. Al doilea din dreapta imaginii este Royler Gracie, unul dintre cei doi sefi ai organizatiei RGDA:

Pedro Valente, cenura neagra in BJJ si instructor al Gracie Miami si Helio Gracie, in coltul lui Royce:

Imagine din timpul luptei dintre Royce si Sakuraba:

Royce si Royler, bucurosi la finalul meciului:

Royce impreuna cu cei trei fii ai sai si Helio Gracie:

45 Views0