fbpx
210 Views

Te antrenezi intr-un stil de striking? Ok, probabil ca ti se pare ca e tot ceea ce-ti trebuie intr-o confruntare. Daca e asa, o sa te dezamagesc. Exista sanse mari sa n-apuci sa ma atingi cu vreo lovitura, sa nu te ating cu o lovitura (!) si totusi sa te inving. Inca te mai intrebi cum se pot intampla toate acestea? Pentru ca nu o sa stau la schimb de lovituri cu tine, ci o sa te duc la sol. Ti se pare ca e usor sa mentii lupta in picioare? Cat timp din antrenamentele tale le dedici apararii contra proiectarilor? Ai face bine sa raspunzi ca „macar din cand in cand”, pentru ca altfel imi vei face munca mult mai usoara. Ai fi jos pana sa apuci sa incarci lovitura. Daca insa acest „niciodata” e inlocuit de „macar din cand in cand”, avem o situatie diferita. Nu-ti face prea multe sperante insa… Te antrenezi sa nu fi facut KD. Si cu toate astea ti se intampla. Daca o situatie pentru care te antrenezi constant, se intampla, ce te face sa crezi ca nu se va intampla una pentru care te antrenezi mult mai rar? Eu ma antrenez sa te duc la sol, mult mai mult decat te antrenezi tu sa mentii lupta in picioare. De partea cui e avantajul?  

Bun, ai ajuns la pamant. Hai sa-ti dau un exemplu si as vrea sa-mi gasesti o situatie similara in lupta in picioare. Sunt deasupra si iti blochez ambele brate cu picioarele. Am un control aproape perfect asupra ta, dupa cum poti vedea in imaginea urmatoare. Cand poti avea un astfel de control asupra mea in picioare?

 dominare.JPG

Daca ma legi fedeles cu o sfoara si ma bagi intr-un colt? Chiar si atunci nu ma controlezi cu greutatea ta, iar eu nu trebuie sa ma lupt cu gravitatia. Esti la pamant, sunt deasupra si te controlez. Pot sa trimit cateva lovituri de cot sau pumn si sa spui la revedere stilului tau de striking. Mai mult, dupa cum vezi in imaginea urmatoare pozitia nu-ti permite sa ma lovesti.

 distanta_pumn.JPG

Insa mult mai simplu si mai putin sangeros, iti pot face una dintre zecile de strangulari din acea pozitie, sa te pun la nani si sa plec linistit.

 choke_mount.JPG

Pentru ca singurele care te pot ajuta sunt picioarele. Si, pentru ca nu cred ca stii ce ar trebui sa faci cu ele, o sa te ajut tot eu: faci podul si incepi sa creezi spatiu. Asta ar fi primul lucru pe care-l inveti intr-o sala de BJJ. Sa iesi din poztitiile dificile. Sa-ti eliberezi mainile, sa inversezi pozitia, sa deschizi garda, sa o depasesti, sa mentii controlul lateral si sa reusesti o finalizare e insa mult mai complicat si de aceea exista un stil pe care probabil ca l-ai ocolit: Jiu Jitsu Brazilian. Un stil in care nu faci spagatul, nu-ti strangi energia in varful degetului, nu dai lovituri mortale etc. Faci lucruri care din exterior par plictisitoare. Te agati de adversar, il duci la sol, il incolacesti ca un sarpe si il sugrumi sau ii rupi o articulatie. Dar, supriza, poti face toate astea chiar si cand esti la sol, pe spate. Si, culmea, nu am nevoie pentru toate astea de viteza, detenta, forta sau alte calitati fizice. Pentru ca la sol, mai mult ca orice, conteaza tehnica. Lupta pe care am imaginat-o mai sus, mai mult ca sigur ca nu s-ar inatmpla niciodata. Pentru ca nici eu, nici tu, nu ne antrenam ca sa aratam care stil e mai tare. Insa lupta imaginara de mai sus trebuie sa te faca sa privesti dincolo de limitele salii in care te antrenezi. Afara. Acolo unde pot exista tipi ca mine, care fara sa-i atingi cu o lovitura, fara sa te atinga cu o lovitura, te pot invinge si chiar pune la nani. Si ar fi pacat… inainte de ora stingerii. Mai simplu! Antreneaza-te pentru cele trei faze ale luptei: „libera miscare”, „in clinci” si „la sol”. Adica, fa CROSS-TRAINING!